7
Yisu ndê asii sêkêŋ whiŋ iŋ dom
1 Tiŋambu Yisu kêsêlêŋ golom-golom malac naŋ sêyêc gameŋ Galili-ŋga. Iŋ mbo ahê gameŋ Judia-ŋga, bu iŋ kêyalê bu lau bata Israel-ŋga naŋ sêmbo gameŋ dinaŋ, naŋ atac whiŋ bu sêndic iŋ ndu. 2 Têŋ ndoc lau Israel si †Mwasiŋ atu Lôm Bac-ŋga meŋ kêpiŋ, naŋ 3 Yisu ndê asii sêsôm, “Yac gauc gêm bu ŋayham bu am sip têŋ gameŋ Judia-ŋga ndi. Bu am nem sêŋomi ŋatô sêmbo dindê, dec kôm gêŋ dalô bu ŋac sêlic. 4 Ŋamalac daŋ bu kôm dau ti ŋgac tiwaê, naŋ siŋ dau dom. Am kôm gêŋ dalô daêsam, bocdinaŋ tôc daôm asê têŋ ŋamalac hoŋ.” 5 Yisu ndê asii sêsôm yom dinaŋ, ŋahu bu sêkêŋ whiŋ iŋ dom.
6-8 Dec Yisu sôm têŋ iŋ ndê asii, “Aö oc wasip gameŋ Judia-ŋga wandi dom, bu aneŋ ndoc yêc dôŋ yêc. Lau sac nom-ŋga sêtec aö, bu aö êlêmê gahoc yom asê pi gêŋ giso hoŋ naŋ ŋac sêkôm. Magoc lau nom-ŋga sêtec mac dom, ma bocdinaŋ mac api Jerusalem andi, tu Mwasiŋ dinaŋ-ŋga. Mac atôm bu akôm gêŋ têŋ têm bocke naŋ mac atac whiŋ, magoc aneŋ têm hôc asê su dom.”
9 Yisu sôm yom dinaŋ su, ma gacgeŋ mbo Galili. 10 Tigeŋ têŋ ndoc iŋ ndê asii sêpi Jerusalem si bu sêlic om atu Lôm Bac-ŋga, naŋ iŋ kêkuc ŋac gi. Magoc iŋ siŋ dau bu lau sêlic iŋ dom. 11 Lau bata Israel-ŋga naŋ sêmbo Jerusalem tu Mwasiŋ dinaŋ-ŋga, naŋ taso iŋ ma sêndac, “Ŋgac dinaŋ mbo nde?” 12 Ma lau daêsam naŋ sêmbo malac dinaŋ, naŋ sic yom sec têŋ dandi pi Yisu. Ŋatô sêsôm, “Iŋ ŋgac ŋayham.” Ma ŋatô sêsôm, “Mba! Iŋ kêsau lau.” 13 Magoc ŋamalac daŋ sôm yom pi Yisu yêc awê dom, bu sêtöc lau bata Israel-ŋga.
Yisu kêdôhôŋ lau
14 Bêc ŋatô giŋga su ma Mwasiŋ Lôm Bac-ŋga gi sa ŋalhu. Ma têŋ dinaŋ, Yisu sôc lôm dabuŋ ŋabatêmndö gi, ma gic hu kêdôhôŋ lau. 15 Iŋ ndê yom kôm lau bata Israel-ŋga sêhêdaê ma sêsôm, “Ŋgac dindec sôc lôm dom, ma bocke dec iŋ kêdôhôŋ lau ŋa yom ti gauc atu-tu?” 16 Ma Yisu sôm, “Aö kadôhôŋ aö dauŋ neŋ yom dom, magoc iŋ naŋ kêkiŋ aö gameŋ, naŋ ndê yom. 17 Lau naŋ atac whiŋ bu daŋga wambu Anötö, naŋ oc sêŋyalê bu yom hoŋ naŋ aö kadôhôŋ, naŋ meŋ akêŋ Anötö ndê, ma aö neŋ yom dom. 18 Asa naŋ sôm dau ndê yom, naŋ bu po dau ndê waê sa. Magoc aö bu wapo iŋ naŋ kêkiŋ aö gameŋ, naŋ ndê waê sa. Aö kasau dom, aö gasôm yom ŋandô. 19 Moses kêŋ yomsu têŋ mac, magoc mac ne m daŋ daŋga wambu ŋapep dom. Tu sake-ŋga mac asôm bu aö kagilì yomsu, dec atac whiŋ bu andic aö ndu?”
20 Goc lau ŋatô sêsôm, “Asa tac whiŋ bu ndic am ndu? Ŋalau sac daŋ oc sip am nem ŋalôm su!” 21 Ma Yisu sôm têŋ ŋac, “Aö gakôm gêŋ dalô daŋ têŋ bêc Sabat-ŋga, ma mac hoŋ asö. 22 Mac aŋgôliŋ yom pi aö ma asôm bu aö kagilì y omsu Sabat-ŋga, magoc mac daôm akôm gweleŋ têŋ bêc Sabat-ŋga. Mac aŋkuc †pwac asê balêi si ŋamlic ŋatô su-ŋga, tôm Moses to ma gic dulu têŋ mac. (Pwac dau Anötö kêŋ têŋ Moses dom, magoc kêmwatiŋ têŋ abaŋi muŋ su.) Mac asê balêi si ŋamlic têŋ ŋac si bêc ti-8-ŋga, ma bocdinaŋ balêi ŋatô mac asê ŋac têŋ bêc Sabat-ŋga. 23 Mac alic ŋayham bu akôm gêŋ dau têŋ Sabat tu bu aŋgilì Moses ndê yomsu dom. Aö dec gakôm ŋamalac daŋ ndê ŋamlic sambuc ŋayham sa têŋ bêc Sabat-ŋga, ma bocdinaŋ tu sake-ŋga mac atac ŋandê têŋ aö? 24 Alic gêŋ awê-ŋga ŋambwa tu amatôc yom-ŋga dom! Akôc gauc ŋapep pi gêŋ ŋalôm-ŋga whiŋ.”
Lau sêndac bata Yisu
25 T êŋ ndoc dinaŋ lau Jerusalem-ŋga ŋatô sêsôm, “Ŋgac dindec iŋ ŋgac naŋ lau bata sêŋsalê lêŋ tu bu sêndic iŋ ndu-ŋga. 26 Tigeŋ alic! Iŋ sôm yom mbo awê, magoc lau bata sêsôm yom daŋ têŋ iŋ dom. Bocke? M boe ŋac sêkêŋ whiŋ bu iŋ Mesaya dau, me? 27 Tigeŋ yac aŋyalê ŋgac dindec ndê malachu. Ma têŋ ndoc Mesaya oc meŋ, naŋ lau daŋ oc sêŋyalê gameŋ naŋ iŋ meŋ akêŋ, naŋ dom.” 28 Yisu kêdôhôŋ lau mbo lôm dabuŋ ŋabatêmndö têŋ têm dinaŋ, ma iŋ ta yom bocdec bu, “Mac lau dinaŋ gauc gêm bu mac aŋyalê aö, ma bu mac aŋyalê a ö neŋ malachu, a? Aö gameŋ ŋa aö dauŋ neŋ ŋaclai dom. Aö Damaŋ kêkiŋ aö gameŋ, ma iŋ Anötö ŋandô, magoc mac aŋyalê iŋ dom. 29 Aö dec kayalê iŋ, bu muŋ-ŋga aö gambo gawhiŋ iŋ, ma kwahic dec iŋ kêkiŋ aö gameŋ.”
30 Têŋ dinaŋ ŋac sêŋsahê bu sêkôc iŋ dôŋ, tigeŋ iŋ ndê ndoc yêc dôŋ yêc, dec lau daŋ gitôm dom bu sêkêŋ amba pi iŋ. 31 Magoc lau daêsam yêc toŋ atu dinaŋ sêkêŋ whiŋ iŋ ma sêsôm, “Yac akêŋ bataŋ Mesaya, ma akêŋ whiŋ bu têŋ ndoc iŋ meŋ, naŋ iŋ oc kôm gêŋ dalô daêsam. Tigeŋ asa gitôm bu kôm gêŋ dalô atu-tu naŋ sêhôc gêlêc gêŋ dalô daêsam naŋ ŋgac dindec kôm, naŋ su?”
Lau Palêsai ti dabuŋsiga atu-tu sêkôm bu sêkôc Yisu dôŋ
32 Lau Palêsai sêŋgô bu lau sem yomgalôm pi Yisu ma sêkôc gauc kaiŋ dinaŋ pi iŋ. Goc †dabuŋsiga atu-tu ti lau Palêsai sêŋkiŋ lau siŋ-ŋga ŋatô naŋ sêyob lôm dabuŋ, bu sêkôc iŋ dôŋ. 33 Têŋ dinaŋ Yisu sôm, “Aö wambo wawhiŋ mac ŋasawa sauŋ, goc walhö wambu watêŋ iŋ naŋ kêkiŋ aö gameŋ, naŋ wandi. 34 Mac oc aŋsalê aö, magoc oc atap aö sa dom, ma mac atôm dom bu aŋkuc aö atêŋ gameŋ naŋ aö oc wambo.” 35 Goc lau Israel-ŋga sêsôm têŋ dandi, “Ŋgac dindec oc mbo nde, dec yac oc datôm dom b u datap iŋ sa? Mboe iŋ oc ndi mbo whiŋ yac neŋ lau Israel-ŋga ŋatô, naŋ sêndöc lau Grik si gameŋ ma êndôhôŋ lau Grik yêc dindê? 36 Iŋ sôm bu yac oc taŋsalê iŋ, magoc oc datap iŋ sa dom, ma bu yac datôm dom bu datêŋ gameŋ naŋ iŋ oc mbo, naŋ dandi. Yom dau ŋahu bocke?”
Yisu sôm yom pi Ŋalau Dabuŋ
37 Têŋ Mwasiŋ Lôm Bac-ŋga ŋabêc atu ŋambu-ŋga, naŋ Yisu tisa kalhac ma mbwêc awha atu bocdec bu, “Am asa naŋ bu yô am, naŋ têŋ aö mweŋ, ma nôm. 38 Tôm Anötö ndê yom naŋ sêto yêc, naŋ sôm, asa naŋ kêŋ whiŋ aö, naŋ bu tali-ŋga oc êmbulup pi iŋ ndê ŋalôm.” 39 Yisu ndê yom dinaŋ hêganôŋ Ŋalau Dabuŋ, naŋ tiŋambu Anötö oc kêŋ têŋ lau naŋ sêkêŋ whiŋ Yisu. (Têŋ têm dinaŋ, Anötö kêŋ Ŋalau Dabuŋ têŋ lau su dom, ŋahu bu Yisu ndê têm tu tap iŋ ndê ŋawasi sa-ŋga yêc dôŋ yêc.)
Lau sêseŋ dau pi Yisu
40 Têŋ ndoc Yisu sôm yom dau, naŋ lau ŋatô sêsôm, “Yomandô! Ŋgac dindec iŋ propet atu gitôm Moses, naŋ Anötö gic bata bu êŋkiŋ meŋ.” 41 Ma ŋatô sêsôm, “Mba! Iŋ Mesaya dau!” Magoc lau ŋatô sêsôm, “Mba! Bu Mesaya oc meŋ akêŋ gameŋ Galili-ŋga dom. 42 Anötö ndê yom naŋ sêto yêc, naŋ sôm bu Mesaya oc meŋ sa yêc Kiŋ Dawid ndê wakuc, ma yêc Dawid ndê malac Betlehem.” 43 Bocdinaŋ lau sêseŋ dau pi Yisu. 44 Lau ŋatô tac whiŋ bu sêkôc iŋ dôŋ, magoc ŋamalac daŋ gitôm dom bu kêŋ amba pi iŋ.
Lau bata Israel-ŋga sêkêŋ whiŋ Yisu dom
45 Tiŋambu lau siŋ lôm dabuŋ-ŋga sêmbu sêtêŋ dabuŋsiga atu-tu ti lau Palêsai si. Ma ŋac sêndac lau siŋ-ŋga dau bocdec bu, “Bocke ma mac akôc Yisu dôŋ dom?” 46 Goc lau siŋ-ŋga sêô yom ma sêsôm, “Ŋamalac naŋ sôm yom gitôm ŋgac dinaŋ, naŋ yac aŋgô daŋ su dom.” 47 Goc lau Palêsai sêsôm, “Mboe iŋ kêsau mac awhiŋ, a? 48 Alic bu yac lau Palêsai ma lau bata mba daŋ kêŋ whiŋ bu iŋ Mesaya dau dom. Mba andô! 49 Tigeŋ lau ŋambwa-ŋambwa, naŋ si gauc sa dom pi Anötö ndê yom naŋ sêto yêc, naŋ sêkêŋ whiŋ iŋ. Anötö ndê atac ŋandê pi ŋac!”
50 Lau bata dinaŋ si daŋ iŋ Nikodemas, ŋgac naŋ muŋ-ŋga gi gêlic Yisu. Têŋ ndoc iŋ ŋgô ŋac si yom dinaŋ, dec sôm têŋ ŋac bu, 51 “Yac neŋ yomsu gic yao bu dakic yom tu tamatôc ŋamalac daŋ-ŋga ŋambwa dom! Gêŋ ŋamata-ŋga daŋgô iŋ dau ndê yom, ma dakip yom sa pi gêŋ naŋ iŋ kôm.” 52 Magoc ŋac sêsôm, “Mboe am bu ti iŋ ndê ŋgacsêŋom daŋ whiŋ ŋac lau Galili-ŋga dinaŋ, a? Am ndi ma kip ŋahu sa yêc Anötö ndê yom, ma am oc tap sa bu propet daŋ oc meŋ akêŋ gameŋ Galili-ŋga dom.”
[Yisu tawalô awhê sac daŋ* Yom naŋ yêc 7:53–8:11 naŋ yêc bapia akwa ŋatô dom.
53 Dinaŋ su, ma lau hoŋ sêlhö têŋtêŋ ma sêmbu sêtêŋ ŋac si andu si.