2
Kembugât kâwali nep tuuban.
Nannâ, gâ Yesu Kristo sot pâlâtâŋ ândina tângogi ândim kâtigiban. A doŋbep patâ zeŋgât mâteziŋan den dâgom ândiwan, zo Kembugât siŋgi a sât luluŋoot nâmbutŋâ dâzâŋgom ândiban. Oi a zo, zen kâwaliziŋoot a nâmbutŋâ dâzâŋgom ândibi.
Gâ, nâ yatik, Yesu Kristogât kâwali a kâtik op ândim zâkkât op sâknam nâŋgâm mân âkongibap. Ŋâi zâk kâwali nep tuubapŋâ dap op sâkkât nep top top zorat umŋâ pâi zimbap? Zo kâwali a osetziŋan pâip, zâk egi dâp oi zorik upapkât sâbap. Katep ziŋ kut ŋâi minam sârârâk kârâme. Zeŋgâren gâbâ ŋâiŋâ mâtâp birâm ŋâin gâbâ âibap, zo sâŋgân mân mimbap. Ŋâi zâk nep kârâm kâmit sâknam upapŋâ nalem bonŋâ kândom mem nei dâp upap. Den sumbuŋâ dâgogan, zo nâŋgâm kwâtâtiban. Kembu zâk sâi umgâ pâroŋsâi topŋâ nâŋgâm kwâtâtiban.
Mân loriban.
Gâ Yesu Kristogât nâŋgâm nâŋgâm ândiban. Zâk Dawidigât kiunŋâ mumuŋan gâbâ wâgân op zaarip. Zâkkât siŋgi âlip yatâ sâman. Siŋgi âlipkât op sâknam nâŋgâman. Oi um kâtik ziŋ nâgât nâŋgâne bâliŋ mâme ua yatâ kin bitnâ saaninetâ taan. Ka Kembugât siŋgi âlip den, zo dap op saane yen tâpap? 10 Nâ Anutugât siŋgi a zeŋgât op sâknam patâ nâŋgâm tâpman. Zen Yesu Kristo sot pâlâtâŋ utne kubikziŋgi neule âsakŋâ zinziŋ kâtik mimbigât yatâ opman.
11 Den itâ ziap, zo bonŋâ,
“Nen zâkkât mumuŋan târokwarâwen. Zorat op nen zâk sot ârândâŋ zaat ândinat. 12 Nen zâk sot sâknam nâŋgâm kâtiginat zo ko zâk sot a kutâ tâtarân tâtnat. Nen zâk kwâimbâŋaŋgindâ sâi ko zâkoot yatik nen kwâimbâniŋgâbap. 13 Nen den sâwen, zo mân lunat zo ko zâkkât denŋâ bon upap. Ŋâi sâmŋâ ŋâi sâsâŋâ, zo zâkkâren mân ziap.”
Siŋgi âlipkât sâm gulip.
14 Gâ den zo sâm Anutugât mâteŋan sâm dâzâŋgom ândina den yenŋâ mân sâm âragubi. Sârek den mân âragubi. Zen den yenŋâ, bon buŋâ, zo âragum ândibi zo ko den zorâŋâ zen tâmbetzâŋgobi.
15 Anutuŋâ gâgât nâŋgi dâp upapkât nep kâtigem tuum ândiban. Oi den bonŋâ tâŋtâŋ sâm ândiban zo ko Anutugât mâteŋan aŋun mân upan. 16 Den yenŋâ sâne mân betziŋan mimban. Zen yatâ op ândim um gulip op siŋgi âlip birâbi. 17 Sarâ den ârâgume, zo use kâtik yatâ op laŋ kârâbap. A yatâ zo zeŋgâren gâbâ ŋâi Hemenaio sot ŋâi Pileto. 18 Zet den bon birâm itâ sabot, “Mumuŋan gâbâ zaatzaat, zorat topŋâ itâ. Yesuŋâ mumuŋan gâbâ zaat ândiândi uŋakŋâ mârum muyageniŋgip. Narâk patin sâk uŋakŋâ mân minat.” Zet yatâ sâmŋâ a nâmbutŋâ zeŋgât nâŋgâm pâlâtâŋziŋ mem gulipkuabot.
Anutugât kunkun sot hâkop bonŋâ.
19 Anutuŋâ kât tandâ pâi giarip, zo kâtigem kinzap. Zorat den kulem ŋâi itâ ziap,
“Kembuŋâ siŋgi arâpŋâ ziŋgit nâŋgâmap.”
Oi den ŋâi itâ ziap,
“Kembugât siŋgi a ândien sâme, zen aksik bâliŋâ kândâtkubigât sâip.”
20 A kutâgât namâ patin hâkop top top goide kât sot siliwa kât tuutuuŋ, zorik buŋâ. Nak sot hânŋâ tuutuuŋ, zo ziap. Hâkop nâmbutŋan kut ŋâi sâŋgân patâ zorâŋ geibap. Nâmbutŋâ ko kut ŋâi ŋâi yenŋandâ geibap. 21 Hâkop ŋâi zâk kut ŋâi bâliŋâ buŋ, umŋâ salek op neuleŋoot upap oi hâkop sâŋgân patâ. Oi namâ mariŋandâ egi hâlâlu zei nep âlipŋâ pindâbap. Den sumbuŋâ zi a neŋgât op san. Umniŋ salekkoi hâlâlu ândinat san.
Kembugât a ândinat.
22 A sigan kut ŋâi ŋâi bâliŋâ ek âkŋâlime, zo birâban. Oi umziŋ salek opŋâ Kembu sâm mâpâsime, zen sot âlip orotŋaŋgât sot nâŋgâm pâlâtâŋ sot um lumbeŋâgât kâtigiban. 23 Den yenŋâ sot sârek den zo birâban. Gâ âlip nâŋgat. Den yatâ sâne kâsâp sot um kâlak muyagemap. 24 Oi Kembugât kore aŋâ den sârek op mân kwâkâyaŋgâbi. Ziiŋâ a aksik buku otziŋgâm siŋgi âlip târârak kwâkâziŋgâbi. Oi a ziŋ bâliŋ otziŋgânetâ zorat hâuŋâ mân otziŋgâbi. 25 Oi Kembugât den birâme, a zo mulunâk dâzâŋgobi. Anutu zâk zikŋak mem gei kwatziŋgi umziŋ melâŋ den bonŋâ nâŋgâbi sâm mulun dâzâŋgobi. 26 Oi umziŋ pâroŋsâi Sataŋgât ârâmbâgân zâŋgoip, zoren gâbâ mâkâziŋgâbap. Zen Sataŋgât den lum ândiweŋâ umziŋ pâroŋsâi kândâtkubi.