2
Pauloŋâ Yerusalem kamânân zâim Aposolo a nâmbutŋâ ziŋgirip.
Oi kendon patâ kiin kimembut âki Yerusalem kamânân dum zâibam Banaba sot Tito diizika ârândâŋ zâiwen. Oi zo yen buŋâ. Kembuŋâ den sapsum nigi lum zâiwan. Yesugât kâmurân a zeŋgât a sâtŋâ sâme, zeŋgâren âim siŋgi âlip hân ŋâin gokŋâ dâzâŋgoman, zorat sapsum ziŋgâwan. Nâ siŋgi âlip sâm ândiwan, zorat a sâtŋâ neburâpnâ zen sapsum ziŋga nâŋgânetâ âkâbapkât ziiŋik tatne den zo dâzâŋgowan. Tito zâk nâ sot ândeip. Zâk Yuda a buŋâ, Grik a oi a sâtŋâ ziŋâ kwabâ kwâkŋaŋgâbigât mân sâwe. Ka a sarâŋandâ kâmurân bagimŋâ Yesu Kristo sot pâlâtâŋ op dumun buŋ ândeindâ tigân niŋgitŋâ Mosegât gurumin den, zorâŋâ saaniŋgi ândinatkât Tito kwabâ kwâkŋaŋgâbigât sâwe. A zo, ziŋ mem ge kwatniŋgânam sâne mân loriwen. Buŋ kâtikŋâ. Siŋgi âlip mân tâmbetkune Galata a, zeŋgâren hâlâluyâk op zimbapkât mân nâŋgâziŋgâwen.
Aposolo a nâmbutŋâ ziŋ Paulo nepŋaŋgât nâŋgâne dâp oip.
(Oi a, zeŋgât a sâtŋâ sâme, zen mârum dap mo dap op ândiwe, nâ zorat nâŋga tobat ŋâi mân uap. Anutu zâk hâtubâtu mân opmap.) A sâtŋâ zo, ziŋâ den uŋakŋâ mân târokwatniwe. Buŋâ. Itâ nâŋgâwe. Anutuŋâ Petero Yuda a zeŋgâren siŋgi âlip dâzâŋgobapkât nep diŋ sâm pindip, yatigâk nâ hân ŋâin gokŋâ zeŋgâren den siŋgi âlip dâzâŋgobatkât nep diŋ sâm nigip. (Oi Petero mam okŋaŋgi nepŋâ tuugi bon oip, zâk zikŋâ yatik mam otnigi nep tuuga bon oip.) Oi Kembuŋâ nep tânnogip, zo ekŋâ Yakobo sot Petero sot Yohane, zen Yesugât kâmut zeŋgât patâ ândiweŋâ nâ sot Banaba buku otnikâm bitnik kuwe. Oi net hân ŋâin gokŋâ zeŋgâren den siŋgi âlip nep tuugitâ ziŋâ Yuda a zeŋgâren tuunat sâwe. 10 Oi kanpitâ a ambân kut ŋâi ŋâi ziŋgânam zorarâk dâtnowe. Oi nâ zorat den mârumŋan sâm kâtigiwan.
11 Oi Peteroŋâ Antiokia kamânân gam bâliŋ oi ekŋâ a ambân mâteziŋan kin den yâmbâtŋâ dukuwan. Wangât, zâk bâliŋâ oip, zorat op ko. 12 Zâk hân ŋâin gokŋâ zen sot nalem ârândâŋ niwe. Yatâ nem ândei Yuda a, Yakobogât arâpŋâ zen gawe. A zo, ziŋ Mosegât den lum ândim hân ŋâin gok, zen sot nalem mân nemarâwe. A zo, zen gane Peteroŋâ ziŋgitŋâ keŋgât opŋâ a hân ŋâin gok birâziŋgâmŋâ Yuda a zen sot nalem neip. 13 Ŋâin âi tapâ tapâ oi Yuda a nâmbutŋâ, ziŋâ târokwâkŋaŋgâne Banaba zâk yatik zeŋgâren târokwâip. 14 Oi siŋgi âlipkât mâtâp walâm utne a ambân zeŋgât mâteziŋan Petero itâ dukuwan, “Gâ Yuda a op hân ŋâin gokŋâ zeŋgât tobat opmatŋâ dap op hân ŋâin gokŋâ ziŋâ Yuda a neŋgât tobat upigât sâmat?”
15 Yuda a nen hân ŋâin gokŋâ zen yatâ mân muyagiwen. Nen Yuda a. 16 Ka nen itâ nâŋgâmen. Aŋâ Mosegât gurumin denâk lune Anutuŋâ ziŋgiri tosaziŋ buŋ mân upap. Ka aŋâ Yesu Kristo nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâme, zen Anutuŋâ ziŋgiri tosaziŋ buŋ upap. Zorat op ko nen Kristo nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâmen. Nen itâ nâŋgen. Gurumin denâk lum tosaniŋ buŋ orot, zo mân taap. A ziŋâ gurumin den lum ândine Anutugât mâteŋan tosaziŋoot kinbi. 17 Oi nen Kristo sot pâlâtâŋ opŋâ tosaniŋ buŋ upapkât sâmenŋâ bâliŋâ upmen, zorat dap sânat? Itâ sânat? “Kristoŋâ betniŋan mei bâliŋ upmen.” Yatâ mân sânat. Buŋ kâtikŋâ. Yatâ mân ziap.
18 Nen gurumin sâŋgiŋâ luluŋaŋgât mâtâp birâmŋâ zoren puriksâm ândinat. Zorâŋâ topniŋâ itâ sapsubap. Nen den kuku ândiwen. 19 Gurumin den sâŋgiŋâ lubatkât nâŋgâm lum osim ândia nogi mowan. Anutu sot pâlâtâŋ op ândibatkât gurumin denŋâ nogi mowan. 20 Nâ Kristo sot poru nagân none mowan. Oi ândiândinâ zi ândian, zo ninâ buŋâ. Kristoŋâ umnan ândiap. Oi sâk sot ândiândiŋ ândiman, zo Anutugât nanŋâ nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâm ândiman. Zâkŋâ umŋandâ gâsânogi ândiândiŋâ nâgât op buŋ oip. 21 Anutugât tânzâŋgozâŋgoŋaŋgât den siŋgi âlip zo mân tâmbetkuman. A nen gurumin den lugindâ Anutuŋâ niŋgiri tosaniŋ buŋ opabân Kristo zâk yen moip opap.