14
Yesuŋâ sumbemân mirâ kiaŋniŋ kubik ândiap.
Oi Yesuŋâ itâ sâm dâtnâŋgoip, “Zen nâŋgâm kwâkâ sot umbâlâ mân upi. Anutu nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâm, nâ yatik nâŋgâm pâlâtâŋ kwatnibi. Ibânaŋgât kamânân mirâ doŋbep taap. Yatâ zo mân zei sâi ko dâzâŋgobam. Nâ âim mirâ kiaŋziŋ kubikŋâ âburem ga diiziŋga nâ sot âi ândibi. Âibatkât mâtâp, zo nâŋge.”
Sâi Tomaŋâ itâ sâm dukuip, “Gâ ikâ zoren âiban? Zo nen mân nâŋgen. Zorat dap op mâtâp zo ek nâŋgânat?” Sâi Yesuŋâ itâ sâm dukuip, “Ibâgâren âiâiŋ mâtâp, zo nâ. Nâ walânim Ibâgâren âiâiŋ, zo mân taap. Den bonŋâ sot ândiândi mariŋâ, nâ. Zen nâ nikpi, zo ko Ibânâ ikpi. Narâk ziren ko Ibânâ ekŋâ topŋâ nâŋge.”
Yatâ sâi arâpŋâ neŋgâren gokŋâ, a ŋâi kutŋâ Pilipo, zâkŋâ itâ sâm dukuip, “Kembu, Ibâgâ tirâpnâŋgona ekŋâ nâŋgindâ âkâbap.” Yatâ sâi ko Yesuŋâ itâ sâm dukuip, “Pilipo, nâ narâk kârep zen sot ândiman, zoren nâ mân nekmat? Ŋâi zâk nekmapŋâ Ibâ ekmap. 10 Zorat wangât itâ sat?, ‘Gâ Ibâgâ tirâpnâŋgona iknâ.’ Ibâ sot net pâlâtâŋ op kânok uet, zo nâŋgat? Den dâzâŋgoman, zo ninâ umgât mân dâzâŋgoman. Ibânandâ nâgât umnan ândim diŋâ sâmap sot nepŋâ tuumap. 11 Ibâ sot net pâlâtâŋ op kânok. Den zo nâŋgâne bon upap. Den zo lâunandâ sa nâŋgâne mân dâp uap oi ko nep tuuman, zo iknetâ bon oi nâ nâŋgâm pâlâtâŋ kwatnibi.”
Tirik Kaapum gibapkât den sâip.
12 “Nâ perâkŋak sa nâŋgânek. Ŋâi zâk nâŋgâm pâlâtâŋ kwatnibapŋâ nâ nep tuuman, zo yatik tuubap. Oi zorik buŋâ, walâm tuubap. Wangât, nâ Ibânaŋgâren zâim zo Kaapumnâ sâŋgongua zeŋgâren gem ga lâmbamzâŋgobap, zorat. 13 Zen nâgât korân sâm ninâu sâm ândine nâŋgâziŋgâbat. Zo yatâ ua ko nanŋâ nâgât opŋâ Ibâ sâm âlip kwâkŋaŋgâbi. 14 Zen nâgât korân sâm wan mo wangât ninâu sâne ziŋgâbat.
15 Umziŋandâ nâ gâsunimap oi ko sâtnâ lum ândibi. 16 Oi nâŋâ Ibâgâren ninâu sa ŋâi sâŋgongoi gem mam otziŋgâbap. Zâk narâk dâp zen sot tâtat mâme opmâmbap. Zo Kaapumgât op san. 17 Kaapum, zâk den bonŋaŋgât mariŋâ. Den siŋgi âlipŋâ birâme, zo ko zen Kaapum sot mân upi. Zen mân ikme sot topŋâ mân nâŋgâme. Zen ko âlip ikme. Zâk zen sot ândiap. Oi umziŋan ândimâmbap.
18 Nâ zâmbam âi ândia mandu yatâ mân ândibi. Nâ zeŋgâren âburem gâbat. 19 Narâk pâŋkânok ziap. Zo âki a siŋgi âlipŋâ birâme, zen mân nikpi. Zen ko nikpi. Nâ ândiândi kâtik ândian. Zen nâgât op yatik ândiândi kâtik ândibi. 20 Narâk zoren nâ sot Ibânâ pâlâtâŋ uet, zo nâŋgâbi. Oi nâ zen sot pâlâtâŋ uen. Nâgât yatâ nâŋgâbi. 21 Ŋâi zâk umŋandâ gâsunibap, zâk dinnâ lum ândibap. Oi umŋandâ gâsunibap, zo ko Ibânandâ buku okŋaŋgâbap.”
22 Yesu zâk yatâ sâi Yuda, Karioto kamânân gok buŋâ, Yuda ŋâiŋâ mâsikâm sâip, “Kembu, gâ wangât op topkâ neŋgâren sapsum um kâtik a zeŋgâren mân sapsubam sat?” 23 Sâi Yesuŋâ den itâ mâburem dukuip, “A ŋâiŋâ umŋandâ gâsânobapŋâ dinnâ lum ândibap oi ko Ibânandâ umŋandâ gâsubap. Oi Ibâ net zâkkâren gam tâtat mâme utat. 24 Ŋâi zâk dinnâ mân lubap, zâk umŋandâ mân gâsunibap. Oi den sâman, zo ninan gâbâ buŋâ. Zo Ibâ sâŋgonnogip, zâkkât den.”
25 Yesu zâk yatâ sâmŋâ itâ sâip, “Nâ zen sot ândim den zo dâzâŋgoman. 26 Gâtâm Tirik Kaapum gamŋâ mam otziŋgâm kut ŋâi ŋâi zorat topŋâ sapsumziŋgâm ândibap. Oi den nâŋâ dâzâŋgowan, zo dum dâzâŋgobap. Ibânâ nâgât sâtkât op Tirik Kaapum sâŋgongoi gem mam otziŋgâm ândibap.
27 Nâgât bet sâwât, zo um lumbenâ ziŋgan. Um kâtik a zeŋgât lumbeŋâ, zo buŋâ. Ninâ zo ziŋgan. Zorat nâŋgâ kwâkâ sot keŋgât, zo mân upi. 28 Nâ itâ dâzâŋgua nâŋgâwe. Nâ âimŋâ du zeŋgâren âburem gâbat. Zen umziŋ nâgâren sâŋgongune sâi ko nâ Ibâgâren zâibat, zo nâŋgâm umâlep upe. Ibâ zâk nâgât patâ ândiapkât yatâ upe. Nâgât imbaŋânandâ Ibâgât imbaŋâ ombeŋan, zorat. 29 Oi zo mân âsagei kânŋan dâzâŋguan, zorat kut ŋâi ŋâi zo âsagei ko nâŋgâm pâlâtâŋziŋ kâtigibap.
30 Nâ zi den kârep mân târokwap dâzâŋgobat. Hângât a kutâ Sataŋ, zâk tâmbetnobam gâbapkât narâk mâte uap. Ka zâk tâmbetnobapkât imbaŋâ mân tâkŋaŋgap. 31 Nâ umnandâ Ibâ gâsuman, zorat op ko Ibânandâ nep diŋ sâm nigip, zo wâratkum ândiândinâ birâbat. Nâ umnandâ Ibâ gâsuman, zo a ziŋâ nâŋgâm simbitkubigât yatâ upat. Bâi, zen zaatne âinâ.”