9
Isus mănă pă dvanaest (12) apostolur
(Mt 10,9–14; Mk 6,7–13)
1 Isus u čimat pă dvanaest apostolur la jăl šă jăl lju dat pučeri šă autoritet pă toc drašj, šă pučeri să ăntremi bičišugur. 2 Atunšje Isus lju mănat afară šă să proglasalaskă kraljevstva alu Dimizov šă să ozdravalaskă pă bičež. 3 Isus lju zăs alor: “Nu loc njimika ku voj pă kalje avostră, njiš botă, njiš taškă, njiš mănkari, njiš banj. Njime să nu je maj una kămašă ku jăl. 4 Ăm kari gođe kasa măržjec, fijec akulo păn šje nu fužjec dăm varuš. 5 Hunđi gođe nu vă punji ureči, fužjec dăm ala varuš šă ăm znak dă upozorenje kă ăl laš la sudbina aluj, skutărăcăvă prašina dă pă pišjori.”
6 Aša jej sur lot afară să mergă dăm sat ăm sat să propovjedalaskă Hir fălos šă ozdravalaskă pă bičež pă hunđi gođ meržji.
Herod gănđe să vadă pă Isus
(Mt 14,1–2; Mk 6,14–16)
7 Vladar Herod* Vladar Herod jăl vladale ăm Galileja kari are una parči dă Izrael. u auzăt dă kutotu šje Isus u făkut, šă are zăbunjit kă orikic zăšje kă Ivan Krstitelj u uskrnulit dăm morc. 8 Šă orikic zăšje kă prorok Ilija su arătat pă pămănt kănd alci gănđe kă unu prorok dă kănva u vinjit ăm kust.
9 Ali Herod u zăs: “Ju am tijet kapu alu Ivan, ali šinji ăj omusta dă kari aud dăstafele vorbi?” Jăl da be šćipta să vadă pă Isus.
Isus u rănjit pă majmulc dă pet hiljada dă ominj
(Mt 14,13–21; Mk 6,32–44; Iv 6,1–13)
10 Kănd sor ăntors apostoli ur spus alu Isus kutotu šje ur făkut. Atunšje Isus lju dus pă lok pustulot apropi dă varuš Betsaida. 11 Lume ur saznalit šă ur sljedilit pă Isus. Aša lju apukat la jăl šă lju spus dă kraljevstva alu Dimizov šă u ozdravalit pă eje kari asre bičež. 12 Mar kitră dă sara Dvanaest apostolur ur vinjit la Isus šă ur zăs: “Mănă pă lumi ăndărăt, aša să mergă să ăš aflji lok dă kulkat šă dă mănkat kă noj šćenj ăm pustinjă ajišje.”
13 Isus lju zăs: “Voj dăđecălji šjeva dă mănkat.”
Jej ur ăntors vorba: “Noj avenj čar pet darabur dă pită šă doj pešć. Noj săngur să mărženj šă să kumpărănj mănkari dă totă lumesta?” 14 Jej ur umărat hunđiva pet hiljada dă bărbec,† Nu asre numa bărbec, nego šă mujer šă kupij (veđi Mat 14,21) Isus u zăs alu učenici aluj:
“Punjecălji să šadă ăm grupur po pedeset lumi să šadă una.” 15 Šă apostoli ur făkut kum lju zăs, lju pus pă toc să šadă žjos. 16 Atunšje Isus u lot pet dărabur dă pită šă doj dărabur dă pešć šă su ujtat sus ăm nor, Isus u blagoslovulit šă u ruptă ăm dărăbelji, atunšje u dat alu učenici aluj să pujă dădănenći alu lumi. 17 Šă jej toc ur mănkat šă asre sătulj. Šă jej ur akuljes dvanaest košarur dă dărăbelji šje ur rămas.
Petar priznalešči kă Isus ăj Krist
(Mt 16,13–16; Mk 8,27–29)
18 Undată kănd su ăntors Isus pum parći să să aroži, učenici asre ku jăl šă Isus u ăntribat: “Šje zăšji lume šinji mes ju?”
19 Jej ur ăntors vorba: “Ivan šje Bučază, makar orikic zăšji Ilija prorok a hejelanc kă ješć prorok dă kănva kari u uskrsnulit dăm morc.”
20 Isus u ăntribat: “A voj? Šje zăšjec voj, šinji mes ju?”
Petar u ăntors vorba: “Tu ješć Krist kari ăj mănat dă la Dimizov!”
Isus lji spunji alu apostoli kă jăl u muri, šă u uskrsnuli
(Mt 16,1–23; Mk 8,31–33)
21 Isus u dat atunšje zapovjed mari, šje lji branale să spujă asta alu šjinjiva kă jăl ăj Mesija. 22 Atunšje Isus u zăs: “Ju, Fišjoru alu Omuluj trăbă să păc mulći patnjur. Bătărnji kari ăs glavni ăntri židovur, mari popur šă učitelju dă zakonu alu Mojsije mu odbacali. Jej mur amură, a ju treći zuă uj uskrsnuli.”
Kum să fijenj učenici alu Isus Krist
(Mt 16,24–28; Mk 8,34–9,1)
23 Atunšje Isus u zăs alu toc: “Dakă šinjiva gănđešći să mă sljedălaskă pă minji, elši trăbă să odbijalaskă să kušči dă pă žăndurlje aluj, jăl săngur să ăš je krušje aluj totă zua šă să mă sljedălaskă pă minji.‡ Zločinac kari are osudulit să mori pă krušji trăbuje să dukă krušje păn la lok hunđi u fi amurăt. Ku asta svat, Isus gănđe să zăkă dakă gănđenj să fijenj učenici aluj, trăbujenj să fijenj morc la željurlje anoštri, la voja anostră, trăbujenj să fijenj poslušni šă spremni să punjenj ureči la Isus. 24 Šinji gođ gănđešći să ăš spasalaskă kustuš ala lu perđi do kraja, šă šinji gođe šu perđi kustuš păntru minji ala su spasalisă vječno. 25 Šje ari benji om dăm aje dakă kapătă celi svet, a jăl ăj uništilit ili părdut? 26 Dakă ăj alu šjinjiva rušunji dă minji ili dă vorbilje amelji, šă ju Fišjoru alu Omuluj ju fi rušănji dă ala om, kănd uj vinji ăm slava aluj, ăm slava alu tatusu šă ăm slava alu svănc anđeji. 27 Anume ju zăk, ăs orikic kari stă ajišje kari nor muri majnti dă šje nor viđe kraljevstva alu Dimizov.”
Isus arată slava aluj
(Mt 17,1–13; Mk 9,2–13)
28 Hunđiva osam zălji dă pă ešće svatur Isus u lot pă Petar, Ivan šă pă Jakov ku jăl, šă u mers sus pă đal să să aroži. 29 Atunšje kum să aruga, ubrazu aluj u ščimbat tari, šă coljilje aluj sur ščimbat am alb dă svitlăze. 30 Doj ominj su pojavalit, svite ku Isus. Eje asre Mojsije šă prorok Ilija. 31 Jej su arătat ăm slavă šă jej svite dă morči§ morči Vorba kari ăj prevodilită “morči”, pă ljimba dă grčki ăj Jăšală, šje arată kum Isus u muri. Ăm kenvija bătărnă “Jišala” značalešči kum Dimizov u oslobodulit pă Izraelci dăm ropstvă ăm Egipat. Morče alu Krist pă krušji ăj “Jăšală” daje Dimizov nju otkupilit dăm ropstva dă grehur. aluj šje u fi ăm Jeruzalem.
32 Pă Petar šă pă urtašji aluj lju furat somnu ali jej sur skulat šă lor văzut pă Isus ăm slava aluj ku doj ominj šje stăće ku Isus. 33 Kănd jej fužje, Petar u zăs alu Isus: “Domnu, anovă nji benji ajiše! Lasă făšjenj tri koljibur: unu păntru činji, šă unu păntru Mojsije šă unu păntru prorok Ilija.” Jăl nu šćije šje svitešći, sămăna kă bulunzešči. 34 Šă kănd Petar svite, oblak u vinjit dasupra pă Petar šă pă urtašji aluj šă jej su ănfrikušat.
35 Atunšje su ăuzăt graj dăm oblak: “Asta ăj Fišjoru amnjov, ju lam izabralit! Punjec ureći la jăl!” 36 Kănd graju su auzăt, Isus are săngur. Učenici ur tăkut šă nor spus alu njime šje ur văzut.
Isus u mănat afară pă drak dăm kupilula
(Mt 17,14–19; Mk 9,14–29)
37 Hajelantă ză Isus šă učenici aluj ur vinjit žjos dă pă đal šă ăl ašćipta gărmadă dă lumi. 38 Ăm gărmade are om kari mužje: “Učitelju, ju mă arog, ujtăći pă fišjorum daje kă jăl ăj jedini kupilu amnjov! 39 Ujtăći, duh ăl napadalešći šă jăl dăm turdată căpă, ăl skutără ăm gărčur šă fašji spumi la gură šă dabe fužji dă la jăl, ku mukă ăm ăl baći. 40 Ju mam arugat la učenici atej kari as re ku noj dakă ar puće jej să măjă pă draku afară ali jej nu puće.”
41 Isus u ăntors vorba: “O voj nevjernă šă ubraznikă generacijă! Kită dobă trăbă să fjuv ku voj? Kită dobă trăbă să vă trpălesk? Adăl pă fišjoruc ajišje!” 42 Kănd kupilula u vinjit la Isus, draku lu vărljit žjos šă ăl skutura am gărčur. Isus lu mužjit pă duhu rov šă pă kupilu lu ozdravalit, šă ăm napoj lu dat la tatusu. 43 Jej asre toc ămirac la autoritetu aluj šă kit ăj dă mari Dimizov.
Isus jară spunji dă morče aluj
(Mt 17,22–23; Mk 9,30–32)
Atunšje kănd inka toc să ămira šje u făkut, Isus u svătit ku učenici aluj: 44 “Zapamtalecă vorbilješće, šă ăngănđecăvă dă jelji.” Isus u zăs: “Ju, Fišjoru alu Omuluj uj fi dat ăm mănjilje alu omuluj.” 45 Jej nor prišjiput šje u gănđit jăl ku aje să zăkă. Značenje are askunsă dă la jej, a alor lji are frikă să ăl ăntrebi pă jăl dă aje.
Šjinji ăj maj mari ăm kraljevstva alu Dimizov
(Mt 18,1–5; Mk 9,33–37)
46 Učenici su apukat să raspravljalaskă šinji dăm jej ar puće să fijă maj mari. 47 Isus lji šćije găndu ăm sufljičilje alor atunšje Isus u lot pă kupil mik šă lu pus lăngă jăl 48 atunšje lju zăs: “Šinji gođe apukă pă kupilusta mik ăm numilje amnjov apukă pă minji. Šă šinji gođe apukă pă minji, apukă isto šă pă ala kari mu mănat. Daje kă maj mik ăntri voj ăj maj mari.”
Šjinji nuj protiv dă voj, ala ăj dă voj
(Mk 9,38–40)
49 Ivan u zăs: “Domnu noj anj văzut pă unu om kari ăm numilje atov mănă drašj afară dăm ominj šă noj anj zăs să nu fakă aje, daje kă jăl nu ăj unu dăm noj.”
50 Isus u zăs aluj: “Nu ăj branalec, kă šinji gođe nuj protiv dă voj, ăj dă voj.”
Samaritanci nu apukă pă Isus a jăl nu lji uništilešči
51 Vreme are apropi kănd Isus trăbuje să fijă dus napoj ăm nor, atunšje tari su odlučulit să mergă ăm Jeruzalem. 52 Isus u mănat glasnišj ăm nenći la jăl a jej ur vinjit ăm unu sat ăm Samarija să pripremalaskă lok păntru jăl. 53 Ali lume akulo nu lu apukat ăm benji, daje kă are pă kalje dă Jeruzalem.* Samaritanci šă Židovi jej dăm tri jej să mrzăle. Daje Samaritanci nu gănđe să ažuči alu Isus pă kalje aluj ăm Jeruzalem–glavni varuš alu židov. 54 Kănd ur văzut učenici Jakov šă Ivan ur ăntribat: “Domnu, gănđešć să čimănj fok dăm nor să lji uništălaskă?”† Jakov šă Ivan u dă osudă kă jej ščije kă jej ăs proroci ka proroku Ilija kari u odbacalit pă Dimizov. 2 Kr 1,10–12 55 Isus su ăntors la jej šă lju făkut dă njimika pă Jakov šă pă Ivan. 56 Šă jej ur mers ăm altu sat.
Nuj lako să fijenj učenici alu Isus
(Mt 8,19–22)
57 Kum măržje Isus šă učenici pă kalji, šjeva ka omu u zăs alu Isus: “Ju uj meržji ku činji hunđi gođ vi meržji šă tu!”
58 Isus u zăs: “Lisicurlje ari sklonište šă vrăbujilje ari gnjezdurlje alor, ali Ju Fišjoru alu Omuluj nam lok hunđi să ăm pujă kapu.”‡ Isus spunji ku izrekă să ănveci pă om kum să fijă učeniku aluj. Isus gănđešči dakă ala om lu sljedili, njiš ala om nar ave domu aluj.
59 Isus alu altuje u zăs: “Sljedilešći mă!”
Omu u zăs: “Domnje, lasămă elši să mă dukă să ăngrop pă tata amnjov.”§ Nuj jasno kă tata alu omula u murit, a jăl trăbă să ăl ăngropi odma, ili omula gănđešči să rămăji maj du lungat păn šje omula no u muri kapu atunšje lu ungrupa. Poanta ăj ăm aje kă ala om gănđešči elši šjeva să fakă majnti dă šje u sljedili pă Isus.
60 Isus u zăs aluj: “Lasă pă morc să ăš ăngropi pă morc,* Isus nu gănđešči doslovno kă morci ur ungrupa pă alci morc. Šje ar puće să fijă “morc” ăs: 1. asta ăj metaforă dă hej kari maj šjeva u muri ili 2. asta ăj metaforă dă hej kari nu sljedilešči pă Dimizov, kari ăs duhovno morc. Poanta ăj ăm aje kă učeniku nu slobud să dopustulaskă njimik šje lar zadržali să nu sljedilaskă pă Isus. ali tu dući šă propovjedalešći kraljevstva alu Dimizov!”
61 Akulo are inka unu om kari zăšje: “Ju čuj sljedili pă činji, Domnu ali elši lasămă să mă pozdravalesk ku toc akasă.”
62 Šă Isus ju ăntors vorba: “Njime kari punji măna pă plug šă să ujtă ăm napoj dă pă jăl,† Njime kari să ujtă dă napoj kănd kapalešči, nu poči să vadă plug hunđi trăbă să mergă. Aje osobă trăbă să fijă koncentrirană să să ujči ăm nenči să potă benji kapali. Aša značalešči kă trăbă să nji ujtănj ravno dă kraljevstva alu Dimizov. Nu slobud să punjenj familija pă loku alu Dimizov. Nu značalešči kă trăbujenj să nu nji brinulenj dă familija anostră. nuj bun dă kraljevstva alu Dimizov.”‡ Isus odgovaralešči ku izreka să ănveci pă om kum să fijă učeniku aluj. Isus podrazumijevălešči kă osobe nuj bună dă kraljevstvo alu Dimizov dakă nji ujtănj pă ominj ăm prošlost ăm lok să slijedilenj pă Isus.
*9:7 Vladar Herod jăl vladale ăm Galileja kari are una parči dă Izrael.
†9:14 Nu asre numa bărbec, nego šă mujer šă kupij (veđi Mat 14,21)
‡9:23 Zločinac kari are osudulit să mori pă krušji trăbuje să dukă krušje păn la lok hunđi u fi amurăt. Ku asta svat, Isus gănđe să zăkă dakă gănđenj să fijenj učenici aluj, trăbujenj să fijenj morc la željurlje anoštri, la voja anostră, trăbujenj să fijenj poslušni šă spremni să punjenj ureči la Isus.
§9:31 morči Vorba kari ăj prevodilită “morči”, pă ljimba dă grčki ăj Jăšală, šje arată kum Isus u muri. Ăm kenvija bătărnă “Jišala” značalešči kum Dimizov u oslobodulit pă Izraelci dăm ropstvă ăm Egipat. Morče alu Krist pă krušji ăj “Jăšală” daje Dimizov nju otkupilit dăm ropstva dă grehur.
*9:53 Samaritanci šă Židovi jej dăm tri jej să mrzăle. Daje Samaritanci nu gănđe să ažuči alu Isus pă kalje aluj ăm Jeruzalem–glavni varuš alu židov.
†9:54 Jakov šă Ivan u dă osudă kă jej ščije kă jej ăs proroci ka proroku Ilija kari u odbacalit pă Dimizov. 2 Kr 1,10–12
‡9:58 Isus spunji ku izrekă să ănveci pă om kum să fijă učeniku aluj. Isus gănđešči dakă ala om lu sljedili, njiš ala om nar ave domu aluj.
§9:59 Nuj jasno kă tata alu omula u murit, a jăl trăbă să ăl ăngropi odma, ili omula gănđešči să rămăji maj du lungat păn šje omula no u muri kapu atunšje lu ungrupa. Poanta ăj ăm aje kă ala om gănđešči elši šjeva să fakă majnti dă šje u sljedili pă Isus.
*9:60 Isus nu gănđešči doslovno kă morci ur ungrupa pă alci morc. Šje ar puće să fijă “morc” ăs: 1. asta ăj metaforă dă hej kari maj šjeva u muri ili 2. asta ăj metaforă dă hej kari nu sljedilešči pă Dimizov, kari ăs duhovno morc. Poanta ăj ăm aje kă učeniku nu slobud să dopustulaskă njimik šje lar zadržali să nu sljedilaskă pă Isus.
†9:62 Njime kari să ujtă dă napoj kănd kapalešči, nu poči să vadă plug hunđi trăbă să mergă. Aje osobă trăbă să fijă koncentrirană să să ujči ăm nenči să potă benji kapali. Aša značalešči kă trăbă să nji ujtănj ravno dă kraljevstva alu Dimizov. Nu slobud să punjenj familija pă loku alu Dimizov. Nu značalešči kă trăbujenj să nu nji brinulenj dă familija anostră.
‡9:62 Isus odgovaralešči ku izreka să ănveci pă om kum să fijă učeniku aluj. Isus podrazumijevălešči kă osobe nuj bună dă kraljevstvo alu Dimizov dakă nji ujtănj pă ominj ăm prošlost ăm lok să slijedilenj pă Isus.