1 Între timp, după ce s-a adunat o mulțime de multe mii de oameni, încât se călcau în picioare unii pe alții, a început să spună mai întâi ucenicilor Săi: “Feriți-vă de drojdia fariseilor, care este ipocrizia. 2  Dar nu este nimic ascuns care să nu fie descoperit, nici ascuns care să nu fie cunoscut. 3  De aceea, tot ce ați spus în întuneric va fi auzit la lumină. Ceea ce ați spus la ureche în încăperile interioare va fi proclamat pe acoperișurile caselor.

4 “Vă spun, prietenii mei, să nu vă temeți de cei ce ucid trupul, și după aceea nu mai au ce să facă. 5  Ci vă voi avertiza de cine trebuie să vă temeți. Temeți-vă de cel care, după ce a ucis, are puterea de a arunca în Gheenă. Da, vă spun, temeți-vă de el.

6  “Nu se vând cinci vrăbii cu două monede de assaria? Nici una dintre ele nu este uitată de Dumnezeu. 7  Dar până și firele de păr de pe capul vostru sunt toate numărate. De aceea nu vă temeți. Voi sunteți mai valoroși decât multe vrăbii.

8 “Vă spun că pe oricine Mă va mărturisi înaintea oamenilor, Fiul Omului îl va mărturisi și înaintea îngerilor lui Dumnezeu; 9  iar cine Mă va tăgădui în fața oamenilor, va fi tăgăduit și în fața îngerilor lui Dumnezeu. 10  Oricine va rosti un cuvânt împotriva Fiului Omului va fi iertat, dar cei care blasfemiază împotriva Duhului Sfânt nu vor fi iertați. 11  Când vă vor aduce în fața sinagogilor, a conducătorilor și a autorităților, nu vă îngrijorați cum sau ce veți răspunde sau ce veți spune; 12  pentru că Duhul Sfânt vă va învăța în același ceas ce trebuie să spuneți.”

13 Unul din mulțime I-a zis: “Învățătorule, spune fratelui meu să împartă cu mine moștenirea.”

14 Iar el i-a zis: “Omule, cine m-a pus pe mine judecător sau arbitru peste tine?” 15 El le-a zis: “Luați seama! Păstrați-vă departe de lăcomie, căci viața unui om nu constă în abundența lucrurilor pe care le posedă”.

16 Și le-a spus o pildă, zicând: “Pământul unui om bogat producea din belșug. 17  El se gândea în sinea lui și zicea: “Ce voi face, pentru că nu am loc să-mi depozitez recolta?” 18  El a zis: “Iată ce voi face. Îmi voi dărâma hambarele, voi construi altele mai mari și acolo îmi voi depozita tot grâul și toate bunurile mele. 19  Voi spune sufletului meu: “Suflete, ai multe bunuri depozitate de mulți ani. Ia-ți liniștea, mănâncă, bea și fii vesel!””'”.

20  Dar Dumnezeu i-a zis: “Nebunule, în seara aceasta ți se cere sufletul tău. Lucrurile pe care le-ai pregătit — ale cui vor fi?” 21  Așa este cel care își strânge comori pentru sine și nu este bogat față de Dumnezeu.”

22 Și a zis ucenicilor Săi: “De aceea vă spun: Nu vă îngrijorați pentru viața voastră, ce veți mânca, nici pentru trupul vostru, ce veți purta. 23  Viața este mai mult decât mâncarea, iar trupul este mai mult decât îmbrăcămintea. 24  Gândiți-vă la corbi: ei nu seamănă, nu seceră, nu au depozit sau hambar, și Dumnezeu îi hrănește. Cât de mult mai valoroși sunteți voi decât păsările! 25  Care dintre voi, fiind neliniștit, poate adăuga un cot la înălțimea sa? 26  Dacă deci nu sunteți în stare să faceți nici măcar cele mai mici lucruri, de ce vă îngrijorați pentru restul? 27  Gândiți-vă la crini, cum cresc ei. Ei nu se trudesc, nici nu se învârt; totuși vă spun că nici măcar Solomon, în toată slava lui, nu era îmbrăcat ca unul dintre aceștia. 28  Dar dacă așa îmbracă Dumnezeu iarba de pe câmp, care astăzi există, iar mâine este aruncată în cuptor, cu cât mai mult vă va îmbrăca pe voi, cei cu puțină credință?

29 “Nu căutați ce veți mânca și ce veți bea, și nu vă îngrijorați. 30  Căci neamurile lumii caută toate aceste lucruri, dar Tatăl vostru știe că voi aveți nevoie de ele. 31  Ci căutați Împărăția lui Dumnezeu și toate aceste lucruri vi se vor adăuga.

32 “Nu vă temeți, turmă mică, căci Tatăl vostru a binevoit să vă dea Împărăția. 33  Vindeți ce aveți și dați daruri celor nevoiași. Făceți-vă poșete care nu îmbătrânesc, o comoară în ceruri care nu se strică, de care nu se apropie niciun hoț și pe care nu o distruge molia. 34  Căci unde este comoara voastră, acolo va fi și inima voastră.

35 “Să vă îmbrăcați la brâu și să vă aprindeți lămpile. 36 Să fiți ca niște oameni care pândesc pe stăpânul lor când se întoarce de la nuntă, pentru ca, atunci când vine și bate la ușă, să-i deschidă îndată. 37  Fericiți sunt acei slujitori pe care Domnul îi va găsi veghind când va veni. Mai mult ca sigur vă spun că se va îmbrăca, îi va face să se culce și va veni să le slujească. 38  Ei vor fi binecuvântați dacă va veni în a doua sau a treia gardă și îi va găsi așa. 39  Dar să știți că, dacă stăpânul casei ar fi știut la ce oră va veni hoțul, ar fi vegheat și nu ar fi permis să i se spargă casa. 40  De aceea și voi fiți gata, căci Fiul Omului vine într-un ceas în care nu vă așteptați.”

41 Petru I-a zis: “Doamne, ne spui nouă pilda aceasta, sau tuturor?”

42 Și Domnul a zis: “Cine este administratorul credincios și înțelept, pe care îl va pune stăpânul său peste casa lui, ca să le dea partea lor de mâncare la vremea potrivită? 43  Ferice de acel slujitor pe care stăpânul său îl va găsi făcând așa când va veni. 44  Adevărat vă spun că îl va pune peste tot ce are. 45  Dar dacă robul acela zice în inima lui: “Domnul meu întârzie să vină” și începe să bată pe slujitorii și pe slujnice, să mănânce, să bea și să se îmbete, 46  atunci stăpânul robului acela va veni într-o zi în care nu-l așteaptă și într-un ceas pe care nu-l știe, îl va tăia în două și-i va pune partea lui cu cei necredincioși. 47  Robul acela care știa voia stăpânului său și nu s-a pregătit și nici nu a făcut ce voia el, va fi bătut cu multe lovituri, 48  dar cel care nu știa și a făcut lucruri vrednice de lovituri va fi bătut cu puține lovituri. Cui i s-a dat mult, i se va cere mult; și cui i s-a încredințat mult, i se va cere mai mult.

49  “Am venit să arunc foc pe pământ. Aș vrea să fie deja aprins. 50  Dar eu am un botez cu care trebuie să fiu botezat și cât de mult mă chinui până când se va împlini! 51  Credeți că am venit să dau pace pe pământ? Vă spun că nu, ci mai degrabă dezbinare. 52  Căci, de acum înainte, într-o casă vor fi cinci dezbinați, trei împotriva a doi și doi împotriva a trei. 53  Vor fi dezbinați: tatăl împotriva fiului și fiul împotriva tatălui; mama împotriva fiicei și fiica împotriva mamei sale; soacra împotriva nurorii și nora împotriva soacrei.”

54 Și a zis mulțimilor: “Când vedeți un nor ridicându-se dinspre apus, îndată ziceți: “Vine o ploaie”, și așa se întâmplă. 55  Când suflă un vânt de sud, voi spuneți: “Va fi o căldură toridă”, și așa se întâmplă. 56  Voi, ipocriților! Voi știți să interpretați aspectul pământului și al cerului, dar cum se face că nu interpretați acest timp?

57  “De ce nu judecați voi înșivă ce este drept? 58  Căci, atunci când mergi cu potrivnicul tău înaintea magistratului, încearcă cu sârguință pe drum să te eliberezi de el, ca nu cumva să nu te târască la judecător, iar judecătorul să te predea ofițerului și acesta să te arunce în închisoare. 59 Îți spun că nu vei ieși nicidecum de acolo până când nu vei plăti până la ultimul bănuț.”