23
1 Pol tahê lau Sanedrin-ŋg a hoŋ ma sôm, “O aneŋ asidôwai. Aö neŋ atac pa su pi lêŋ hoŋ naŋ gasa tu wanem akiŋ Anötö-ŋga ŋapaŋ, e meŋ têŋ acsalô lec galhac mac aŋôm-ŋga.” 2 Dabuŋsiga ŋamata-ŋga ŋaê Ananias ŋgô yom dinaŋ, dec sôm têŋ lau naŋ sêlhac sêmpiŋ Pol bu sêtap iŋ sôc tôkwa. 3 Goc Pol sôm têŋ iŋ, “Anötö oc ndic am ô! Bocke dec am ndöc tu êmatôc aö êŋkuc yomsu Israel-ŋga, magoc am daôm sôm lau sêtap aö dec kêgilì yomsu dau? Am gitôm a naŋ ŋadômbwê-ŋga ŋawasi, magoc ŋalôm-ŋga sop weŋ sa.” 4 Lau naŋ sêlhac sêmpiŋ Pol sêsôm têŋ iŋ bu, “Bocke dec am sôm yom sac-sac pi Anötö ndê dabuŋsiga ŋamata-ŋga?” 5 Ma Pol ô yom ma sôm, “Asidôwai. Aö kayalê dom bu iŋ dabuŋsiga ŋamata-ŋga. Bu sêto yom yêc bocdec bu, ‘Sôm yom sac pi ŋgac naŋ gêm gôliŋ nem lau, naŋ dom.’ ”
6 Pol kêyalê bu lau Sanedrin-ŋga ŋatô ŋac lau Palêsai, ma ŋatô ŋac lau Sadiusi. Tu dinaŋ-ŋga dec iŋ mbwêc yom têŋ ŋac bocdec bu, “Aneŋ asidôwai aŋgô. Aö damaŋ iŋ Palêsai daŋ, ma aö bocdinaŋ. Aö gakêŋ whiŋ bu yac oc datisa akêŋ lau batê-ŋga. Ma kwahic dec ŋac bu sêmatôc aö tu yom dinaŋ-ŋga.” 7 Têŋ ndoc iŋ sôm yom dinaŋ, dec lau Sanedrin-ŋga sêwhê dau kôc, ma lau Sadiusi ti lau Palêsai sêseŋ dau. 8 Sêseŋ dau ŋahu bu lau Sadiusi sêkêŋ whiŋ dom bu lau batê oc sêtisa tiyham, ma sêsôm bu aŋela ma ŋalau daŋ sêmbo dom. Magoc lau Palêsai sêkêŋ whiŋ gêŋ hoŋ dinaŋ.
9 Bocdinaŋ lau dau sêli dau sa ŋalêŋ sac. Ma Palêsai ŋatô naŋ sêndôhôŋ yomsu, naŋ sêtisa ma sêsôm yom ti ŋaŋga, “Yac atap giso daŋ sa yêc ŋgac dindec dom. Mboe aŋela me ŋalau daŋ kêŋ yom naŋ iŋ êlêmê hoc asê têŋ lau, naŋ têŋ iŋ.” 10 Kêpiŋ bu siŋ hôc asê, dec lau siŋ-ŋga si ŋadau töc bu mboe lau oc sêkac Pol kôc ndi lu. Bocdinaŋ iŋ kêkiŋ iŋ ndê lau siŋ-ŋga bu sêsa sêndi ti ŋaŋga ma sêŋgaho Pol su yêc lau dinaŋ, ma sêkôc iŋ mbu têŋ ŋac si gameŋ ndi tiyham.
11 Têŋ ôbwêc Pômdau hoc dau asê têŋ Pol ma sôm, “Hêgo daôm dom, puc daôm dôŋ! Am hoc yom asê pi aö su yêc Jerusalem, ma am oc kôm bocdinaŋ yêc malac Rom whiŋ.”
Lau Israel-ŋga sêkic yom bu sêndic Pol ndu
12 Galaŋsê bêbêc lau Israel-ŋga ŋatô sêkic yom bu sêndic Pol ndu. Ma sêmatiŋ pwac têŋ dau bu oc sêneŋ me sênôm gêŋ dom e iŋ mbac ndu su. 13 Lauŋgac naŋ bu sêkôm gêŋ dau naŋ si namba hôc gêlêc 40 su. 14 Ŋac sêtêŋ dabuŋsiga atu-tu ti lau bata ŋatô si, ma sêsôm, “Yac amatiŋ pwac bu aneŋ gêŋ dom e andic Pol ndu su naŋ. 15 Bocdinaŋ yac gauc gêm bu mac awhiŋ lau Sanedrin-ŋga andac lau siŋ si ŋadau bu hu Pol siŋ têŋ mac, bu andac iŋ pi gêŋ ŋatô tiyham. Ma yac oc asiŋ ambo seŋ bu têŋ ndoc sêwê iŋ sêsa sêmeŋ, naŋ yac andic iŋ ndu.”
16 Pol lhuwê atuŋgac ŋgô gêŋ dau ŋawaê, dec sôc lau siŋ-ŋga si gameŋ têŋ Pol gi ma sôm asê têŋ iŋ. 17 Pol ŋgô su dec ta ŋgac naŋ yob lau siŋ-ŋga toŋ daŋ ma sôm têŋ iŋ, “Kôc balê dindec têŋ mac nem ŋadau ndi. Iŋ kôc yom daŋ bu sôm têŋ iŋ.” 18 Goc ŋgac siŋ-ŋga dinaŋ wê balê dau têŋ ŋac si ŋadau gi ma sôm, “Pol, ŋgac naŋ ndöc gapocwalô, naŋ ndac aö bu wakôc balê dindec têŋ am meŋ, bu iŋ kôc yom daŋ bu sôm têŋ am.” 19 Ŋgac dau kêm balê dau sa ma iŋlu sêsa ahic si, ma iŋ ndac iŋ bu, “Am kôc yom bocke bu sôm têŋ aö?” 20 Goc balê dau sôm, “Lau Israel-ŋga sêkic yom bu sêndac am bu êmkiŋ Pol ndi lhac lau Sanedrin-ŋga aŋgô-ŋga têŋ laŋsê, bu ŋac tac whiŋ bu sêndac iŋ tu yom ŋatô-ŋga. 21 Ŋgô ŋac si yom dom, bu ŋac si lau hôc g êlêc 40 sem neneŋ sêhôŋ iŋ sêmbo seŋ. Lau dau sêsôm tidôŋ su bu sêneŋ ma sênôm gêŋ dom e sêndic iŋ ndu. Ŋac kwahic dec sêmasaŋ dau sêmbo, sêhôŋ bu am lôc têŋ ŋac si yom.” 22 L au siŋ-ŋga si ŋadau ŋ gô balê dau ndê yom su, goc kêkiŋ iŋ sa gi ma gic yomsu iŋ bocdec bu, “Sôm têŋ lau daŋ dom bu am mweŋ kêŋ ŋawaê dindec têŋ aö.”
Sêkôc Pol têŋ malac Sisaria gi
23 Goc iŋ ta ndê ŋgac lu naŋ sêyob lau siŋ-ŋga toŋ lu naŋ sêtêŋ iŋ sêmeŋ, ma sôm têŋ iŋlu bu, “Andic lau siŋ-ŋga tôm 200 sa, ma lau siŋ sêndöc hosi-ŋga 70, ma lau siŋ kêm-ŋga 200 sêwhiŋ. Asôm bu sêmasaŋ dau bu sêtêŋ malac Sisaria sêndi têŋ 9 kilok ôbwêc dindec. 24 Amasaŋ hosi tu Pol ndöc ŋahô-ŋga, ma ayob iŋ ŋapep e akêŋ iŋ sip gôliŋwaga Rom-ŋga Filiks amba.” 25 Ma ŋgac atu dau to bapia daŋ bocdec:
26 Aö Klaudias Lisias dec gato têŋ am ŋgac atu gôliŋwaga Filiks. Acsalô ŋayham am. 27 Lau Israel-ŋga sêkôc ŋgac dindec dôŋ ma bu sêndic iŋ ndu. Magoc aö gatap sa bu iŋ ŋgac Rom-ŋga daŋ, dec aö ti neŋ lau siŋ-ŋga aŋgaho iŋ su yêc ŋac amba. 28 Aö bu watap yom naŋ sêŋgôliŋ pi iŋ, naŋ ŋahu sa, dec gakêŋ iŋ kalhac lau Israel si lau bata Sanedrin-ŋga aŋgô-ŋga bu sêŋsahê iŋ. 29 Aö gatap sa bu yom naŋ sêŋgôliŋ pi iŋ, naŋ hêganôŋ lau Israel-ŋga si yomsu. Magoc aö gatap yom daŋ sa gitôm bu yac andic iŋ ndu me akêŋ iŋ ndöc gapocwalô-ŋga dom. 30 Malô aö gaŋgô ŋawaê bu lau ŋatô sêkic yom gelec bu sêndic iŋ ndu. Bocdinaŋ dec aö kakiŋ iŋ têŋ am goloc ŋagahô, bu am êmatôc iŋ ndê yom. Ma aö gac a tu lau naŋ sêŋgôliŋ yom pi iŋ, bu sêwhê yom dau sa têŋ am.
31 Iŋ to yom dau su, goc kêŋ bapia sip iŋlu amba, ma iŋlu sic lau siŋ-ŋga sa ma sêkôm tôm iŋ gic atu ŋac. Têŋ ôbwêc dau dinaŋ sêkôc Pol whiŋ ŋac, ma sêsa sêtêŋ malac Antipatris si. 32 Galaŋsê bêbêc lau siŋ-ŋga naŋ sêŋsêlêŋ sêmbo nom, naŋ sêlhö sêmbu sêtêŋ si gameŋ yêc Jerusalem si. Ma lau siŋ-ŋga naŋ sêndöc hosi sêhoŋ Pol sa si. 33 Têŋ ndoc sêhôc asê Sisaria, naŋ sêkêŋ Pol ti bapia dau têŋ gôliŋwaga Filiks. 34 Ma iŋ sam bapia dau, goc ndac Pol bu iŋ ŋgac gameŋ bocke-ŋga. Ma tap sa bu iŋ ŋgac gameŋ Silisia-ŋga. 35 Goc sôm, “Aö oc waŋgô am nem yom, têŋ ndoc lau naŋ sêŋgôliŋ yom pi am, naŋ sêhôc asê.” Goc iŋ kêŋ yatu iŋ ndê lau bu sêyob Pol yêc andu atu naŋ muŋ-ŋga Kiŋ Herod kwê sa naŋ.