11
1 Yom hoŋ dinaŋ Yisu sôm têŋ iŋ ndê ŋgacsêŋomi 12 tu êndôhôŋ ŋac-ŋga. Iŋ gic bata yom dau, goc kêsêlêŋ golom-golom malac naŋ sêyêc gameŋ Galili-ŋga dinaŋ, ma gêm mêtê ti kêdôhôŋ lau.
Yisu sôm yom pi Jon, Ŋgac Kêku Lau-ŋga
(Luk 7:18-35)
2 Têŋ ndoc dinaŋ Jon, Ŋgac Kêku Lau-ŋga ndöc gapocwalô, ma iŋ ŋgô ŋawaê pi gêŋ hoŋ naŋ Kilisi kôm. Bocdinaŋ iŋ kêkiŋ iŋ ndê sêŋomi ŋatô sêtêŋ Yisu si, 3 ma sêndac iŋ bocdec bu, “Anötö gic bata têŋ yac bu oc êŋkiŋ Mesaya. Am daôm dinaŋ, me yac oc akêŋ bataŋ ŋgac daŋ tiyham?” 4 Yisu ô yom ma sôm, “Ambu andi ma asôm yom têŋ Jon pi mêtê naŋ mac aŋgô aö gahoc asê, ma pi gêŋ naŋ mac alic aö gakôm. 5 Lau tapec sêlic gameŋ tiyham, lau bôliŋ sêŋsêlêŋ tiyham, lau ti gêmbac leprasi ŋamlic ŋawasi sa, lau daŋgasuŋ bic sêŋgô yom, lau batê sêtisa, ma lau ŋalôm sawa sêŋgô ŋawaê ŋayham. 6 A ŋgô! Lau naŋ atac lu-lu tu aö-ŋga dom, naŋ oc sêtap Anötö ndê mwasiŋ sa.”
7 Jon ndê sêŋomi sêsa si, ma Yisu sôm yom pi Jon têŋ lau toŋ atu naŋ sêmbo sêwhiŋ iŋ. Iŋ ndac ŋac bocdec bu, “Têŋ ndoc mac asa atêŋ Jon yêc gameŋ sawa a, dec gauc gêm bu atap ŋamalac kaiŋ bocke sa? Mac bu alic ŋgac gauc babalê gitôm gakoc naŋ mbu kêwic, a? 8 Mac asa a bu alic ŋgac daŋ naŋ sôc ŋakwê ŋayham, a? Mba! Lau naŋ sêsôc ŋakwê ŋayham, naŋ sêmbo gameŋ ŋayham gitôm kiŋ si andu. 9 Bocdinaŋ aö wandac mac, mac asa a bu alic sake? Bu alic propet daŋ? Yomandô! Iŋ propet daŋ, ma iŋ hôc gêlêc propet hoŋ su. 10 Propet akwa daŋ to yom naŋ Anötö sôm têŋ Mesaya bocdec bu, ‘Aö waŋkiŋ aneŋ ŋgac aheŋ-ŋga muŋ am, bu êmasaŋ am nem seŋ.’ Y om pi ŋgac aheŋ-ŋga dau hêganôŋ Jon solop. 11 Yêc ŋamalac nom-ŋga, daŋ hôc gêlêc Jon, Ŋgac Kêku Lau-ŋga su dom. Tigeŋ aö wasôm yom ŋandô têŋ mac, bu lau hoŋ naŋ sêmbo Anötö ndê gôliŋ ŋapu, lau tiwaê, ma lau waêmba boc-dinaŋ, naŋ hoŋ sêhôc gêlêc Jon su yêc Anötö aŋgô-ŋga.
12-13 “Muŋ-ŋga, Moses ti propet akwa-kwa sêhoc yom asê gwanaŋ pi Anötö ndê gôliŋ. Ma ŋac si yom ŋandô sa dom, e Jon meŋ ma gêm mêtê bu Anötö ndê gôliŋ meŋ kêpiŋ. Têŋ ndoc Jon gic hu yom dau e meŋ têŋ kwahic dec, Anötö ndê gôliŋ kêsôwec gi tiatu, ma lau daêsam sêkôm mwasac bu sêsôc Anötö ndê gôliŋ ŋapu. 14 Anötö gic bata bu êŋkiŋ propet daŋ muŋ Mesaya, naŋ gitôm propet Elaija. Ma aö wasôm têŋ mac bu yomandô, Jon iŋ propet dau dinaŋ. Mac akêŋ whiŋ yom dinaŋ, me mba? 15 Mac bu daŋamsuŋ yêc, naŋ aŋgô aneŋ yom!
16 “Lau têm dindec-ŋga ŋac lau kaiŋ bocke? Ŋac sêtôm balêkoc naŋ sêkôc whê sêmbo malac lôm, naŋ sêtucdiŋ ŋac si silip ŋatô ma sêsôm, 17 ‘Têŋ ndoc naŋ yac ac oŋ bu datê wê, naŋ mac atec. Ma têŋ ndoc yac am wê daŋgibo-ŋga, naŋ mac atec bu ataŋ awhiŋ.’ 18 Ma lau têm dindec-ŋga bocdinaŋ. Jon meŋ ma gêŋ gêŋ ti nôm gêŋ ŋayham dom, ma sêsôm bu ŋalau sac mbo iŋ ndê ŋalôm. 19 Ma Ŋamalac ndê Atu meŋ nôm ti gêŋ gêŋ ŋayham, tigeŋ sêsôm bu iŋ ŋgac gêŋ gêŋ ti nôm wain ŋawahô-ŋga, ma bu iŋ hê silip têŋ lau sac ti lau sêkôc takis-ŋ ga. Bocdinaŋ, mac lau têm dindec-ŋga atôm balêkoc naŋ sêkôm tô aŋiŋ ŋapaŋ. Tigeŋ Anötö ndê gauc hôc gêlêc gêŋ hoŋ, ma iŋ ndê lau sêŋyalê bu iŋ ndê lêŋ iŋ lêŋ solop.”
Yisu sôm yom pi lau naŋ sem dau kwi dom
(Luk 10:13-15)
20 Têŋ dinaŋ Yisu gic hu pu lau naŋ sêndöc malac ŋatô. Ŋahu bu iŋ k ôm gêŋ dalô daêsam yêc ŋac aŋgô-ŋga, tigeŋ ŋac sem si ŋalôm kwi dom. 21 Iŋ sôm, “Oyaê mac lau Korasin ti lau Betsaida-ŋga. Mac ac waê bu atap Anötö ndê atac ŋandê sa. Lau apa naŋ sêndöc Taya ma Saidon, naŋ bu sêlic gêŋ dalô naŋ aö gakôm yêc mac aŋôm-ŋga, dec oc tôm sênem dau kwi wandêc su, ma sêndöc ti sêtaŋ si sac. 22 Tigeŋ mac akôm dom, dec wasôm têŋ mac bu têŋ ndoc Anötö êmatôc lau-ŋga, naŋ iŋ oc kêŋ ŋagêyô sac sambuc têŋ mac, hôc gêlêc ŋagêyô naŋ iŋ oc kêŋ têŋ lau Taya ti Saidon-ŋga, naŋ su.
23 “Ma mac lau Kapenaom-ŋga. Mac gauc gêm bu Anötö oc kôc mac sa andöc undambê, a? Aö wasôm mba! Iŋ oc êmasuc mac su asip lambwam andi. Lau Sodom bu sêlic gêŋ dalô gitôm mac alic su, dec oc tôm sêhu si sac siŋ ma sêndöc ŋayham e kwahic dec. 24 Aö wasôm têŋ mac bu Anötö oc kêŋ ŋagêyô sac têŋ mac, hôc gêlêc ŋagêyô naŋ iŋ oc kêŋ têŋ lau Sodom-ŋga.”
Yisu kêpiŋ Damba
(Luk 10:21-22)
25 T êŋ ndoc dinaŋ Yisu teŋ mbec ma sôm, “O Damaŋ, undambê ti nom ŋadau. Aö wampiŋ am bu am tôc nem yom ŋa-ŋandô asê têŋ lau naŋ sêŋgwiniŋ dau, ma siŋ kwi têŋ lau naŋ gauc gêm bu ŋac lau tigauc ma sêŋyalê gêŋ hoŋ. 26 Aêc, Damaŋ, am kôm bocdinaŋ kêkuc am daôm nem atac whiŋ.”
27 Goc Yisu sôm, “Damaŋ kêŋ gêŋ hoŋ sip aö amaŋ. Lau daŋ sêŋyalê Atu dom, Damba tawasê kêyalê iŋ. Ma lau daŋ sêŋyalê Damba dom, tigeŋ iŋ ndê Atu kêyalê iŋ, ma lau naŋ Atu dau atac whiŋ bu tôc iŋ asê têŋ ŋac, naŋ sêŋyalê Damba.”
Yisu gêm malô lau kwapac
28 “Mac lau hoŋ naŋ ahôc ŋawapac ma kwampac, naŋ atêŋ aö ameŋ, ma aö wakêŋ mac asê awham su. 29 Ameŋ ma akôm aö neŋ gweleŋ awhiŋ aö, ma aö oc wandôhôŋ mac. Aö ŋgac malô ma gatoc dauŋ sa dom, ma mac oc atap malam aŋwhaŋ daôm-ŋga sa yêc aö. 30 Ŋahu bu gweleŋ naŋ mac akôm awhiŋ aö, naŋ ŋadehe dom, ma aö wakêŋ mac ahôc ŋawapac atu dom.”