17
Pita, Jems ma Jon sêlic Yisu ndê ŋawasi
(Mak 9:2-13; Luk 9:28-36)
1 Bêc 6 giŋga su, goc Yisu kôc Pita, ma Jems lu asi Jon sêwhiŋ iŋ, ma ŋac tawasê sêpi lôc baliŋ daŋ si. 2 Yêc dindê sêlic Yisu ndê ŋamlic kaiŋ daŋ sa. Iŋ aŋgô andô ŋawê sa gitôm ac pô gameŋ, ma iŋ ndê ŋakwê ŋawasi sêp sambuc. 3 Ma sêlic Moses lu Elaija sêhoc dau asê ma iŋlu sem yomgalôm sêwhiŋ Yisu. 4 Goc Pita sôm têŋ Yisu, “Pômdau, ŋayham kêlêc bu dambo dec. Am bu tac whiŋ, goc aö wakwê bac tö bu mac ambo-ŋga, am nem bac daŋ, Moses ndê daŋ, ma Elaija ndê bac daŋ.” 5 Iŋ sôm yom dau mbo, ma dao ti ŋawê atu daŋ sip meŋ ma kêgatöc ŋac ahuc. Ma awha daŋ sa yêc dao ŋalôm, naŋ sôm, “Aö neŋ atuŋgac dau dindec. Aö gatisambuc iŋ, ma atac whiŋ iŋ ndu andô. Aŋgô iŋ ndê yom maŋ!” 6 Têŋ ndoc ŋgac-sêŋomi tö sêŋgô awha dinaŋ, naŋ sêtöc dau ŋalêŋ sac, ma sêhu dau aŋgô andô sip nom. 7 Magoc Yisu têŋ ŋac gi, kêmasec ŋac ma sôm, “Atisa ma atöc daôm dom.” 8 Ma sêhôc tandô sa ma sêlic bu Yisu tawasê mbo.
Gêndac pi Elaija
(Mak 9:11-13)
9 Tiŋambu ŋac sêsip akêŋ lôc dau sêmeŋ, ma Yisu kêŋ yao ŋac bocdec bu, “Andic miŋ pi gêŋ naŋ mac alic naŋ dom, e Ŋamalac ndê Atu tisa akêŋ lau batê-ŋga.” 10 Ma ŋgacsêŋomi tö dinaŋ sêndac iŋ bocdec bu, “Lau †Skraib naŋ sêndôhôŋ yomsu, naŋ sêsôm bu Elaija oc meŋ hôc asê muŋ, ma tiŋambu Mesaya oc meŋ. Yom dau ŋahu bocke?” 11 Goc Yisu ô yom ma sôm, “Elaija gic waê bu meŋ ma êmasaŋ gêŋ hoŋ tisolop. 12 Ma aö wasôm têŋ mac, bu Elaija meŋ su, tigeŋ lau sêŋyalê iŋ dom. Ma sêkôm mêtê sac têŋ iŋ tôm ŋac atac whiŋ. Ma ŋalêŋ tigeŋ Ŋamalac ndê Atu oc sip ŋac si amba, ma sêkêŋ ŋandê atu têŋ iŋ.” 13 Têŋ dinaŋ ŋac si gauc sa bu Yisu ndê yom pi Elaija hêganôŋ Jon, Ŋgac Kêku Lau-ŋga.
Yisu soc ŋalau sac su yêc balê daŋ
(Mak 9:14-29; Luk 9:37-43)
14 Têŋ têm ŋac sêmbu sêmeŋ, naŋ sêtap lau toŋ atu sa, ma ŋgac daŋ têŋ Yisu gi ma pôŋ haduc. 15 Ma iŋ sôm, “Pômdau, tamwalô aneŋ balê ma nem iŋ sa. Iŋ hôc ŋawapac atu daŋ, ma ndoc daêsam kôm iŋ titoŋ e peŋ sip ya me bu. 16 Aö gakôc iŋ gatêŋ nem ŋgac-sêŋomi ga, magoc ŋac sêtôm dom bu sêkôm iŋ ŋayham sa.” 17 Ma Yisu sôm, “O mac lau sac! Aö gambo gawhiŋ mac ŋasawa hic baliŋ su, ma bocke mac atôm dom bu akôm gêŋ daŋ? Aö wambo wawhiŋ mac tu wanem mac sa-ŋga ŋapaŋ dom! Mac nem akêŋ whiŋ mbasi. Akôc balê dau sa ameŋ.” 18 Goc Yisu hec yom ŋalau sac naŋ mbo balê dau ŋalôm, ma soc iŋ sa awê gi, ma ŋagahô eŋ balê dau ŋayham sa.
19 Tiŋambu ŋgacsêŋomi sêtêŋ Yisu si, ma sêndac iŋ gelec, “Tu sake-ŋga yac atôm dom bu aseŋ ŋalau sac dinaŋ su?” 20 Ma iŋ ô yom ma sôm, “Mac atôm dom, bu mac akêŋ whiŋ Anötö ndê ŋaclai gitôm dom. Yomandô aö wasôm têŋ mac, bu mac nem akêŋ whiŋ bu nditôm gêŋ sauŋ andô daŋ, tôm soc ŋamatu sauŋ, dec oc tôm bu mac asôm têŋ lôc daŋ bu puc dau sa ma têŋ gameŋ wakuc ndi, goc lôc dau oc ndi. Akêŋ whiŋ, ma mac oc atôm bu akôm gêŋ hoŋ. [ 21 Yac bu dasoc ŋalau sac kaiŋ dinaŋ su, goc gêŋ ŋamata-ŋga dahu gêŋ daneŋ-ŋga siŋ tu gauc nem Anötö-ŋga, ma dateŋ mbec ŋaŋga.]”
Yisu sôm tiyham bu iŋ oc mbac ndu ma tisa tiyham
(Mak 9:30-32; Luk 9:43-45)
22 Tiŋambu Yisu ndê ŋgac-sêŋomi sêkac dau sa yêc gameŋ Galili-ŋga, ma iŋ sôm têŋ ŋac, “Tiŋambu oc sêkêŋ Ŋamalac ndê Atu sip lau ŋatô amba. 23 Ŋac oc sêndic iŋ ndu, magoc têŋ bêc titö-ŋga Anötö oc uŋ iŋ sa mbo tali tiyham.” Yisu ndê yom dinaŋ kôm ŋgacsêŋomi si ŋalôm ŋawapac ŋandô.
Takis Lôm Dabuŋ-ŋga
24 Tiŋambu Yisu ti ndê ŋgac-sêŋomi sêhôc asê malac Kapenaom, ma lau naŋ sêkôc takis lôm dabuŋ-ŋga,* Tôm yala tigeŋ-tigeŋ lauŋgac Israel-ŋga hoŋ naŋ si yala hôc gêlêc 20, naŋ semlhi takis lôm dabuŋ-ŋga. Takis dau gitôm lau Grik si mone drakma lu, gitôm ŋaôli naŋ sêkôc tu gweleŋ bêc lu-ŋga. Alic Eks 30:13; ma 38:26. naŋ sêtêŋ Pita si ma sêndac iŋ bocdec bu, “Bocke? Mac nem kêdôhôŋwaga oc kêŋ mone nemlhi takis lôm dabuŋ-ŋga, me mba?” 25 Ma Pita sôm, “Heceŋ, iŋ oc nemlhi.”
Têŋ ndoc Pita sôc andu gi, naŋ iŋ gic miŋ yom dau têŋ Yisu dom, magoc Yisu dau ndac iŋ, “Saimon, am gauc gêm sake? Kiŋ nom-ŋga sêkôc takis yêc lau asa? Sêkôc yêc ŋac dau si atui, me sêkôc yêc lau ŋatô?” 26 Goc Pita ô yom ma sôm, “Ŋac sêkôc takis yêc lau ŋatô.” Ma Yisu sôm, “Bocdinaŋ yomsu takis-ŋga hêganôŋ Kiŋ ndê atui dom. 27 Tigeŋ yham dom bu ŋac sêlic yac sac. Bocdinaŋ sa ndi ma kêŋ gam yêc bugictoŋ. Ma i ŋamata-ŋga naŋ am hê sa, naŋ kac i dau whasuŋ sa, ma am oc tap mone sa gitôm bu nemlhi hêclu neŋ takis lôm dabuŋ-ŋga. Kôc sa, ma kêŋ têŋ ŋac.”
*17:24: Tôm yala tigeŋ-tigeŋ lauŋgac Israel-ŋga hoŋ naŋ si yala hôc gêlêc 20, naŋ semlhi takis lôm dabuŋ-ŋga. Takis dau gitôm lau Grik si mone drakma lu, gitôm ŋaôli naŋ sêkôc tu gweleŋ bêc lu-ŋga. Alic Eks 30:13; ma 38:26.