13
Êv Banabas lo Sol ek ini nenaŋ Wapômbêŋ anêŋ abô
1 Êntêk ma plopet lôk ŋê êdôŋ Wapômbêŋ anêŋ abô takatu ba êmô Antiok iniŋ athêŋ: Banabas lo Simeon elam nena Niga* Niga anêŋ ôdôŋ nena ŋê kupik loŋgavu. ma Lusius anêŋ Sailini lo Sol ma Manain bôk ba thai lôk Kiŋ Helot Antipas yaôna ma eveŋ haviŋ i. 2 * Ap 9:15Wak te ma thêlô ethak doŋtom ba evak balabuŋ nôm ek neteŋ mek ma êv yeŋ hadêŋ Anyô Bêŋ. Êŋ ma Lovak Matheŋ hanaŋ nena, “Notak Banabas lo Sol ek nindum ku takatu ba yahalam thai ek nindum.” 3 * Ap 6:6Êŋ ma thêlô evak balabuŋ ek netak nôm lôk neteŋ mek esak loŋbô. Vêm ma etak baheŋiŋ hayô hêk thai ma êv thai ba i ek nindum ku takatu ba Lovak Matheŋ hanaŋ.
Banabas lo Sol i ŋgavithôm Saiplus
4 Ma Lovak Matheŋ hêv thai ba i ibup tamu malak Selusia, ma ethak yeŋ te ba i ŋgavithôm Saiplus. 5 * Ap 12:12; 15:39Thai ethak malak Salamis ma enaŋ Wapômbêŋ anêŋ Abô Mavi hamô Islael iniŋ unyak yeŋ takatu ba êmô loŋ êŋ. Ma Jon Mak haveŋ haviŋ thai ek nêm thai sa.
6 Thai eveŋ ŋgavithôm Saiplus anêŋ lomalak nenanena aleba êyô Papos. Loŋ êŋ ma thai êyê anyô Islael te atu ba hathak hadum ŋgôk soŋgoŋ. Yani ma plopet abôyaŋ haviŋ. Ba anêŋ athêŋ nena Ba-Yisu. 7 Yani hathak hamô haviŋ Lom iniŋ anyô bêŋ atu ba hayabiŋ loŋ êŋ, ba anêŋ athêŋ nena Segius Polus. Segius Polus ma anyô lôk auk mavi. Yani lahaviŋ endaŋô Wapômbêŋ anêŋ abô ba intu halam Banabas lo Sol ba êlêm. 8 Ma doŋtom Ba-Yisu hadum ek esale thai iniŋ abô thô ma lahaviŋ injik Lom iniŋ anyô bêŋ anêŋ auk liliŋ ek miŋ nêmimbiŋ thai iniŋ abô ami. (Ba-Yisu anêŋ athêŋ hathak abô Glik nena Elimas ma anêŋ ôdôŋ ma anyô lôk ŋgôk soŋgoŋ.) 9 Êŋ ma Lovak Matheŋ hava Sol atu ba elam nena Pol kapô siŋ, ma hatitiŋ Elimas lôklokwaŋ ma hanaŋ nena, 10 “O ma Sadaŋ anêŋ nakaduŋ ba intu hôpôlik hathak kobom takatu ba thêthôŋ! Kapôlôm hayô siŋ hathak abôyaŋ lôk kambom lomaloma sapêŋ. Wak nômbêŋ intu ma hothavuthiŋ Anyô Bêŋ anêŋ abô thêthôŋ ba habitak hatôm abôyaŋ. 11 * Ap 9:8Aêŋ ba ondaŋô! Anyô Bêŋ anêŋ baŋ tem epetav o êndêŋ êntêk. Ba malem tem pusip ba miŋ hatôm nôŋgô wak anêŋ deda ami ma tem ômô aêŋ dokte vêmam.”
Ma ketheŋ oyaŋ ma Elimas hayê nômlate hatôm buliv lôk momaŋiniŋ hava madaluk siŋ. Ma yani havaloŋ nômkama yakyak ek êpôm anyô te ek embaloŋ yani baŋ ba endom yani ba ni. 12 Anyô bêŋ Lom atu hayê nôm êŋ ma hasoŋ kambom hathak Anyô Bêŋ anêŋ abô atu ba thai enaŋ ma hêvhaviŋ.
Thai enaŋ Abô Mavi hamô Antiok anêŋ Pisidia
13 * Ap 15:38Ma Pol thêlô etak Papos ma ewa yeŋ ba i Pega anêŋ plovins Pampilia. Ma doŋtom Jon Mak hatak thêlô ba havôhi Jelusalem hathak loŋbô. 14 Êŋ ma etak Pega ma i Antiok anêŋ Pisidia. Ma Sabat ma thêlô i êyô avômalô Islael iniŋ unyak yeŋ ma êlôk êmô. 15 Esam abô balabuŋ lôk plopet iniŋ abô yôv, êŋ ma unyak yeŋ iniŋ ŋê bêŋ êv abô hadêŋ Pol thêlô ba enaŋ, “Aiyaŋ thêlô, unim abôla hamiŋ ek nobatho avômalô iniŋ kapôlôŋiŋ loŋ, êŋ ma nonaŋ.”
16 Ma Pol haviyô hamiŋ ma hik thô hathak baŋ ba hanaŋ, “Môlô avômalô Islael lôk ŋê loŋ buyaŋ takatu ba ôêv yeŋ hadêŋ Wapômbêŋ, nodaŋô ya! 17 * Kis 1:7; 6:6; 12:51Sêbôk ma Islael iniŋ Wapômbêŋ halam alalôaniŋ bumalô thêlô ba etak iniŋ loŋ ba i êmô Ijip ma habi anêŋ wapôm sam hadêŋ i ba ibitak lôkmaŋgiŋ. Ma haveŋ yam ma halom thêlô vê hêk Ijip hathak anêŋ lôklokwaŋ bêŋ. 18 * Nam 14:34; Lo 1:31-32Ma êmô loŋ thiliv hatôm sondabêŋ 40 ba idum kambom lomaloma, ma doŋtom hayabiŋ thêlô mavi. 19 * Lo 7:1; Jos 14:1Ma yani hêv avômalô Kenan ôdôŋ baheŋvi ba lahavuju vê ma hêv iniŋ pik hadêŋ avômalô Islael ba evaloŋ hatôm iniŋ pik. 20 * Het 2:16; 1Sml 3:20Nôm takêŋ bôk habitak ba hale ba hi hatôm sondabêŋ 450.
“Vêm ma Wapômbêŋ hatak ŋê doho ek neyabiŋ avômalô Islael. Ma hatak tomtom da iniŋ waklavôŋ neyabiŋ endeba êyô plopet Samuel anêŋ waklavôŋ. 21 * 1Sml 8:5,19; 10:20-24Vêm ma avômalô Islael enaŋ hik Wapômbêŋ liŋ ek nêm kiŋ êndêŋ thêlô ma Wapômbêŋ hatak Sol ek imbitak kiŋ. Yani ma Kis nakaduŋ ba habitak anêŋ Benjamin anêŋ ôdôŋ. Yani hayabiŋ Islael hatôm sondabêŋ 40. 22 * 1Sml 13:14; 16:12; Sng 89:20Vêm ma Wapômbêŋ hêv yani vê ma hatak Devit habitak thêlô iniŋ kiŋ. Ma hanaŋ hathak Devit aêntêk, ‘Yahayê Jesi nakaduŋ Devit kapô ma hatôm yada yakapôlôŋ. Yani tem indum nômkama sapêŋ êtôm yenaŋ yaleŋhaviŋ.’
23 * 2Sml 7:12-16 “Ma Devit anêŋ limi ma Wapômbêŋ hêv Yisu ôpatu ba nêm Islael bulubiŋ hatôm bôk ba habutiŋ abô haviŋ i. 24 * Mat 3:1-2Yisu miŋ bôk hadum anêŋ ku ami denaŋ ma Jon hanaŋ ek avômalô Islael nede kapôlôŋiŋ liliŋ ba nisik ŋaŋ. 25 * Jon 1:20,27Jon anêŋ ku anêŋ daŋ lêk habobo ma hanaŋ, ‘Môlô lemimhabi aisê hathak ya? Ya ma miŋ Mesia atu ba môlô oyabiŋ ek nêm môlô bulubiŋ ami. Mi, yani tem embeŋ ya yam. Yani ma anyô lôk athêŋ ma ya ma yaônalôk ba intu miŋ hatôm yakôm ba yapole anêŋ vakapô bokŋgôp anêŋ yak vê ami.’
26 “Aiyaŋ thêlô, môlô takatu ba Ablaham anêŋ limi lôk môlô takatu ba ŋê loŋ buyaŋ ba ômô Wapômbêŋ vibiŋ, odaŋô. Abô takatu ba hathak bulubiŋ, êŋ ma Wapômbêŋ hêv ek alalô sapêŋ. 27 Avômalô Jelusalem lôk iniŋ ŋê bêŋbêŋ miŋ eyala Yisu êŋ ami. Ba intu thêlô enaŋ ek nijik yani vônô, êŋ ma esopa plopet iniŋ abô takatu ba esam hadêŋ Sabat sapêŋ ba abô takêŋ intu hik anôŋ. 28 * Mat 27:22-23Thêlô miŋ êpôm anêŋ kambom la ek nijik yani vônô ami, ma doŋtom enaŋ hik Pailat liŋ ek injik yani vônô. 29 * Mat 27:59-60Thêlô idum nômkama sapêŋ hatôm bôk ba plopet eto hathak yani, êŋ ma êv yani vê hêk alovalaŋaŋsiŋ ma êdô yani hêk siô. 30 Ma doŋtom Wapômbêŋ hik yani liŋ haviyô hêk ŋama hathak loŋbô, 31 * Ap 1:3,8ma wak bêŋ anôŋ ma anêŋ avômalô takatu ba bôk eveŋ haviŋ yani anêŋ Galili ba i Jelusalem êyê yani. Ma ŋê takatu ba bôk êyê nôm takêŋ intu lêk enaŋ bêŋ hadêŋ alalôaniŋ avômalô.
32-33 “Ma lêk yêlô anaŋ Abô Mavi êntêk bêŋ hadêŋ môlô nena Wapômbêŋ lêk hik Yisu liŋ hêk ŋama ba intu abô takatu ba Wapômbêŋ bôk havak haviŋ bumalô thêlô ma lêk hik anôŋ hathak iniŋ nali alalô. Hatôm bôk eto hêk Kapya Yeŋ anêŋ abô ju nena,
“ ‘O ma yenaŋ Okna,
lêk yahabitak anêm Lemambô.’ Kapya Yeŋ 2:7
34 “Wapômbêŋ hik yani liŋ hêk ŋama ba miŋ hatôm ema esak loŋbô ba kupik epalê ami. Hatôm bôk eto nena,
“ ‘Yahanaŋ avanôŋ biŋ nena tem yanêm mek matheŋ mavi êndêŋ môlô êtôm bôk ba yahabutiŋ ek yanêm êndêŋ Devit.’ Aisaia 55:3
35 “Ma bôk ik auk êntêk thô hêk buyaŋ nena,
“ ‘Ma tem miŋ ôdô anêm Anyô Matheŋ anêŋ kupik ênjêk siô ba epalê ami.’ Kapya Yeŋ 16:10
36 “Devit miŋ hato abô êŋ hathak yanida ami. Mi, Wapômbêŋ halam yani ek indum anêŋ ku êtôm anêŋ waklavôŋ atu ba hamô lôkmala vêm ma hama. Ma elav yani haviŋ limi ba anêŋ kupik hapalê. 37 Ma doŋtom ôpatu ba Wapômbêŋ hik liŋ, miŋ kupik hapalê ami.
38 “Aêŋ ba aiyaŋ thêlô, nodaŋô katô. Lêk yêlô anaŋ hadêŋ môlô nena hathak Yisu ma Wapômbêŋ tem nêm môlônim kambom vê. 39 * Lom 10:4Anyôla miŋ hatôm esopa Mose anêŋ abô balabuŋ lôkthô ek Wapômbêŋ endam yani nena anyô thêthôŋ ami. Mi anôŋ, ma doŋtom lêk avômalô takatu ba êvhaviŋ Yisu, Wapômbêŋ hayê thêlô nena ŋê thêthôŋ ba miŋ lahabi iniŋ kambom hathak loŋbô ami. 40 Noyabiŋ am ek abô takatu ba plopet bôk enaŋ miŋ injik anôŋ imiŋ môlô ami. Thêlô bôk enaŋ aêntêk,
41 “ ‘Môlô ŋê obi Wapômbêŋ liliŋ, nodaŋô katô!
Tem yandum nômla bêŋ te imbitak ênjêk môlô malêvôŋ.
Ba anyôla hanaŋ nôm atu ba tem imbitak bêŋ hadêŋ môlô,
ma tem miŋ nônêmimbiŋ ami.
Ba intu tem indum môlô nosoŋ kambom lôk yambuliŋ môlô ba noma.’ ” Habakuk 1:5
42 Pol hanaŋ abô yôv ma thai lôk Banabas idum ek nede yaiŋ ma avômalô enaŋ nena, “Sabat yaŋ endake ma mamu nonaŋ abô esak nôm takêntêk esak loŋbô.” 43 Sa anêŋ daŋ ma avômalô Islael lôk ŋê loŋ buyaŋ takatu ba ibitak êyô Islael iniŋ êvhaviŋ kapô esopa Pol lo Banabas. Thai enaŋ abô doho haviŋ hadêŋ thêlô ek injik thêlôniŋ auk liŋ ek nesopa Wapômbêŋ anêŋ lahaviŋ ba nimiŋ lôklokwaŋ ek anêŋ wapôm embatho thêlô loŋ.
44 Ma Sabat atu hayô ma habobo avômalô Antiok sapêŋ êyô ek nedaŋô Wapômbêŋ anêŋ abô takatu ba thai tem nenaŋ. 45 Ma doŋtom ŋê bêŋbêŋ Islael vi êyê avômalô nômbêŋ êŋ ba leŋiŋdaŋ ba enaŋ abôma hathak abô takatu ba Pol hanaŋ.
46 * Ap 3:26; 18:6Êŋ ma Pol lo Banabas miŋ êkô ami ma enaŋ hadêŋ thêlô nena, “Wapômbêŋ hêv yai ba alêm ek nanaŋ anêŋ abô êndêŋ môlô ŋê Islael êmôŋ. Ma doŋtom môlô ôpôlik hathak abô êŋ. Môlô ôdô lôkmala atu ba tem nêmô êtôm wak nômbêŋ intu sapêŋ e? Aêŋ ba yai lêk atak môlô ba a ek avômalô loŋ buyaŋ. 47 Hatôm atu ba Anyô Bêŋ hanaŋ hadêŋ yai nena,
“ ‘Yahatak o hatôm deda ek avômalô loŋ buyaŋ
ek onaŋ Abô Mavi esak bulubiŋ atu ba tem yanêm êndêŋ avômalô embeŋ pik bêŋ êntêk endeba êyô anêŋ daŋ.’ ” Aisaia 49:6
48 Avômalô loŋ buyaŋ elaŋô abô êŋ ba leŋiŋmavi ba enaŋ nena Anyô Bêŋ anêŋ abô ma mavi anôŋ. Ma avômalô takatu ba Wapômbêŋ bôk hatak i yôv ek nêmô lôkmala êtôm wak nômbêŋ intu sapêŋ, lôkthô êvhaviŋ.
49 Ma Anyô Bêŋ anêŋ abô halilup haveŋ loŋ êŋ sapêŋ. 50 Ma doŋtom ŋê Islael doho i hadêŋ malak êŋ anêŋ ŋê bêŋbêŋ lôk avi bêŋbêŋ takatu ba ethak êmô Wapômbêŋ vibiŋ ma ik iniŋ auk liŋ ek nimbuliŋ Pol lo Banabas. Êŋ ma thêlô evatho avômalô malak êŋ loŋ ek nênêm vovaŋ êndêŋ thai. Idum aêŋ vêm ma êv thai vê hêk iniŋ loŋ ba i. 51 * Mat 10:14; Ap 18:6Êŋ ma thai ik voŋgovaŋ vê hêk veŋiŋkapô ek injik thô nena thêlô idum kambom ma thai etak i ba i malak Aikoniam. 52 Ma doŋtom ŋê êvhaviŋ anêŋ Antiok leŋiŋmavi anôŋ ba Lovak Matheŋ hava thêlô kapôlôŋiŋ siŋ.