Ioan.
9.
Pe când trecea pe acolo, a văzut un om orb din naștere. 
Ucenicii Lui l-au întrebat: “Rabi, cine a păcătuit, omul acesta sau părinții lui, de s-a născut orb?” 
Isus a răspuns: “Omul acesta n-a păcătuit, nici părinții lui, ci ca să se arate în el lucrările lui Dumnezeu. 
Eu trebuie să lucrez lucrările celui care m-a trimis, cât este ziuă. Se apropie noaptea, când nimeni nu mai poate lucra. 
Cât timp sunt în lume, eu sunt lumina lumii.” 
După ce a spus acestea, a scuipat pe pământ, a făcut noroi cu saliva, a uns cu noroi ochii orbului 
și i-a spus: “Du-te și te spală în piscina din Siloam” (care înseamnă “trimis”). El s-a dus, s-a spălat și s-a întors văzând. 
De aceea, vecinii și cei ce văzuseră mai înainte că era orb, ziceau: “Nu este acesta cel ce ședea și cerșea?” 
Alții spuneau: “El este”. Alții încă mai spuneau: “Seamănă cu el”. El a spus: “Eu sunt”. 
Și ei Îl întrebau: “Cum ți s-au deschis ochii?” 
El a răspuns: “Un om, numit Isus, a făcut noroi, mi-a uns ochii și mi-a zis: “Du-te la iazul din Siloam și te spală. Așa că m-am dus, m-am spălat și am primit vederea.” 
Atunci l-au întrebat: “Unde este?” El a spus: “Nu știu”. 
L-au dus pe cel orb la farisei. 
Era Sabat când Isus a făcut noroiul și i-a deschis ochii. 
De aceea și fariseii l-au întrebat iarăși cum și-a primit vederea. El le-a răspuns: “Mi-a pus noroi pe ochi, m-am spălat și văd”. 
Și unii dintre farisei ziceau: “Omul acesta nu este de la Dumnezeu, pentru că nu ține Sabatul.” Alții spuneau: “Cum poate un om păcătos să facă asemenea semne?” Astfel, a fost dezbinare între ei. 
De aceea au întrebat iarăși pe orb: “Ce zici despre El, pentru că ți-a deschis ochii?” El a spus: “Este un profet”. 
Iudeii n-au crezut despre El că fusese orb și că și-a recăpătat vederea, până ce au chemat pe părinții celui ce-și recăpătase vederea, 
și i-au întrebat: “Acesta este fiul vostru, despre care spuneți că s-a născut orb? Cum deci vede acum?” 
Părinții lui le-au răspuns: “Știm că acesta este fiul nostru și că s-a născut orb; 
dar nu știm cum vede acum, și nu știm cine i-a deschis ochii. El este în vârstă. Întrebați-l pe el. Va vorbi el însuși”. 
Părinții lui au spus aceste lucruri pentru că se temeau de iudei; căci iudeii se înțeleseseră deja că, dacă cineva îl va recunoaște ca fiind Hristos, va fi dat afară din sinagogă. 
De aceea, părinții lui au spus: “El este major. Întrebați-l”. 
Și au chemat a doua oară pe orbul acela și i-au zis: “Slăvește pe Dumnezeu. Știm că omul acesta este un păcătos.” 
El a răspuns: “Nu știu dacă este păcătos. Un lucru știu însă: că, deși eram orb, acum văd.” 
Și I-au zis iarăși: “Ce ți-a făcut? Cum ți-a deschis ochii?” 
El le-a răspuns: “V-am spus deja și nu m-ați ascultat. De ce vreți să auziți din nou? Nu vreți să deveniți și voi discipoli ai lui, nu-i așa?” 
Ei l-au insultat și au zis: “Tu ești ucenicul lui, iar noi suntem ucenicii lui Moise. 
Noi știm că Dumnezeu a vorbit lui Moise. Dar în ceea ce-l privește pe acest om, nu știm de unde vine.” 
Omul le-a răspuns: “Ce minunat! Voi nu știți de unde vine, și totuși mi-a deschis ochii. 
Știm că Dumnezeu nu ascultă de păcătoși, dar dacă cineva este închinător lui Dumnezeu și face voia Lui, El îl ascultă. 
De la începutul lumii nu s-a auzit niciodată ca cineva să fi deschis ochii unui orb din naștere. 
Dacă omul acesta nu era de la Dumnezeu, nu putea face nimic.” 
Ei I-au răspuns: “Tu, care te-ai născut cu totul în păcate, ne înveți pe noi?” Atunci l-au aruncat afară. 
Isus a auzit că l-au dat afară și, găsindu-l, a zis: “Crezi tu în Fiul lui Dumnezeu?” 
El a răspuns: “Cine este El, Doamne, ca să cred în El?” 
Isus i-a zis: “L-ați văzut amândoi și El este Cel ce vorbește cu voi.” 
El a zis: “Doamne, cred!” și s-a închinat lui. 
Isus a zis: “Eu am venit în lumea aceasta ca să fac judecată, ca cei ce nu văd să vadă, iar cei ce văd să devină orbi.” 
Fariseii care erau cu El, auzind aceste lucruri, I-au zis: “Suntem și noi orbi?” 
Isus le-a zis: “Dacă ați fi orbi, n-ați avea nici un păcat; dar acum ziceți: “Vedem”. Prin urmare, păcatul vostru rămâne.