1  “Căci Împărăția cerurilor se aseamănă cu un om, stăpânul unei gospodării, care a ieșit dis-de-dimineață să angajeze lucrători pentru via sa. 2 După ce s-a înțeles cu muncitorii pentru un denar pe zi, i-a trimis în via sa. 3  A ieșit pe la ora trei și a văzut pe alții care stăteau degeaba în piață. 4  Și le-a zis: “Mergeți și voi în vie și vă voi da ce este drept. Și ei au plecat. 5  A ieșit iarăși pe la ceasul al șaselea și al nouălea și a făcut la fel. 6  Pe la ceasul al unsprezecelea a ieșit și a găsit pe alții care stăteau degeaba. El i-a întrebat: “De ce stați aici toată ziua degeaba?”.

7  Ei I-au răspuns: “Pentru că nimeni nu ne-a angajat.

“El le-a zis: “Mergeți și voi în vie și veți primi tot ce este drept”.

8  “Când s-a făcut seară, stăpânul viei a zis administratorului său: “Cheamă lucrătorii și dă-le plata, de la cel din urmă până la cel dintâi”. 9  “Când au venit cei care fuseseră angajați pe la ora unsprezece, au primit fiecare câte un denar. 10  Când au venit cei dintâi, au presupus că vor primi mai mult; și, de asemenea, și ei au primit fiecare câte un denar. 11  Când l-au primit, au cârtit împotriva stăpânului casei, 12  zicând: “Aceștia din urmă au cheltuit un singur ceas, și tu i-ai făcut egali cu noi, care am dus povara zilei și căldura arzătoare!”.

13  Iar el a răspuns unuia dintre ei: “Prietene, nu-ți fac nici un rău. Nu v-ați înțeles cu mine pentru un denar? 14  Ia ceea ce este al tău și du-te. Dorința mea este să dau și acestui din urmă la fel de mult ca și ție. 15 Nu-mi este oare permis să fac ce vreau cu ceea ce am? Sau ochiul tău este rău, pentru că eu sunt bun?” 16  Astfel, cel din urmă va fi cel dintâi, iar cel dintâi cel din urmă. Căci mulți sunt chemați, dar puțini sunt aleși.”

17 Pe când se suia Isus la Ierusalim, i-a luat deoparte pe cei doisprezece ucenici și, pe drum, le-a zis: 18 “Iată, ne suim la Ierusalim, și Fiul Omului va fi dat preoților de seamă și cărturarilor, care Îl vor condamna la moarte, 19  și-L vor da neamurilor ca să-L batjocorească, să-L biciuiască și să-L răstignească, iar a treia zi va învia.”

20 Atunci mama fiilor lui Zebedei a venit la El cu fiii ei, îngenunchind și cerându-I un lucru. 21 El a întrebat-o: “Ce vrei?”

Ea i-a zis: “Poruncește ca acești doi fii ai mei să șadă, unul la dreapta Ta și altul la stânga Ta, în Împărăția Ta”.

22 Dar Isus i-a răspuns: “Nu știi ce ceri. Ești în stare să bei paharul pe care voi bea eu și să te botezi cu botezul cu care mă botez eu?”

Ei i-au spus: “Noi putem”.

23 El le-a zis: “Voi veți bea paharul Meu și veți fi botezați cu botezul cu care sunt botezat Eu; dar șederea la dreapta și la stânga Mea nu este a Mea, ci a cui a fost pregătită de Tatăl Meu.”

24 Când au auzit cei zece, s-au mâniat pe cei doi frați.

25 Dar Isus i-a chemat și le-a zis: “Știți că domnitorii neamurilor le stăpânesc și că cei mari ale lor le stăpânesc. 26  Nu va fi așa între voi; ci oricine vrea să devină mare între voi va fi robul vostru. 27  Oricine vrea să fie cel dintâi între voi va fi robul vostru, 28  așa cum Fiul Omului nu a venit ca să fie slujit, ci ca să slujească și să-și dea viața ca răscumpărare pentru mulți.”

29 Când au ieșit din Ierihon, o mare mulțime a mers după El. 30 Și iată că doi orbi care stăteau pe drum, auzind că Isus trece pe acolo, au strigat: “Doamne, ai milă de noi, Fiul lui David!” 31 Mulțimea i-a mustrat, spunându-le să tacă, dar ei au strigat și mai tare: “Doamne, ai milă de noi, Fiul lui David!”

32 Isus, oprindu-se, i-a chemat și i-a întrebat: “Ce vreți să fac pentru voi?”

33 Și I-au zis: “Doamne, ca să ni se deschidă ochii.”

34 Isus, cuprins de compasiune, s-a atins de ochii lor; și îndată ochii lor și-au recăpătat vederea, și au mers după El.