21
1 Când s-au apropiat de Ierusalim și au ajuns la Betfaghe, pe Muntele Măslinilor, Isus a trimis doi ucenici, 2 și le-a zis: “Mergeți în satul care este în fața voastră și îndată veți găsi o măgăriță legată și un mânz cu ea. Dezlegați-i și aduceți-i la mine. 3 Dacă vă va spune cineva ceva, să spuneți: “Domnul are nevoie de ei”, și îndată îi va trimite.”
4 Toate acestea s-au făcut pentru ca să se împlinească ceea ce fusese spus prin proorocul care zice,
5 “Spune fiicei Sionului,
Iată, Regele vostru vine la voi,
umil, și călare pe un măgar,
pe un mânz, mânzul unei măgărițe.”
6 Ucenicii s-au dus și au făcut cum le poruncise Isus; 7 au adus măgărița și mânzul, au pus hainele lor pe ei și Isus a șezut pe ei. 8 O mulțime foarte mare și-a întins hainele pe drum. Alții au tăiat ramuri din copaci și le-au întins pe drum. 9 Mulțimea care mergea în fața lui și cei care îl urmau strigau întruna: “Osana Fiului lui David! Binecuvântat este cel care vine în numele Domnului! Osana în cele mai înalte!”
10 După ce a intrat în Ierusalim, toată cetatea s-a tulburat și zicea: “Cine este acesta?”
11 Și mulțimile ziceau: “Acesta este proorocul Isus, din Nazaret din Galileea.”
12 Isus a intrat în Templul lui Dumnezeu și a izgonit pe toți cei ce vindeau și cumpărau în Templu, a răsturnat mesele schimbătorilor de bani și scaunele celor ce vindeau porumbei. 13 El le-a zis: “Este scris: “Casa Mea se va numi casă de rugăciune”, dar voi ați făcut din ea o peșteră de tâlhari!”
14 Șchiopii și orbii veneau la El în templu, și El îi vindeca. 15 Dar preoții cei mai de seamă și cărturarii, văzând minunile pe care le făcea și pe copiii care strigau în templu și ziceau: “Osana Fiului lui David!”, s-au indignat 16 și i-au zis: “Auzi ce spun aceștia?”
Isus le-a zis: “Da, dar nu ați citit niciodată: “Din gura copiilor și a celor ce alăptează, ai desăvârșit lauda?””.
17 Și lăsându-i, a ieșit din cetate și s-a dus în Betania și a tăbărât acolo.
18 Dimineața, pe când se întorcea în cetate, îi era foame. 19 Văzând un smochin lângă drum, s-a apropiat de el și n-a găsit pe el decât frunze. I-a spus: “Să nu mai fie niciun fruct de la tine în veci!”
Imediat smochinul s-a uscat.
20 Ucenicii, văzând aceasta, s-au mirat și au zis: “Cum de s-a uscat smochinul îndată?”
21 Isus le-a răspuns: “Adevărat vă spun că, dacă aveți credință și nu vă îndoiți, nu numai că veți face ce s-a făcut cu smochinul, ci chiar dacă ați spune muntelui acesta: “Ridică-te și aruncă-te în mare”, se va face. 22 Toate lucrurile, orice veți cere în rugăciune, crezând, le veți primi.”
23 După ce a intrat în Templu, preoții cei mai de seamă și bătrânii norodului au venit la El, pe când învăța El, și I-au zis: “Cu ce putere faci Tu aceste lucruri? Cine ți-a dat această autoritate?”
24 Isus le-a răspuns: “Și eu vă voi pune o întrebare; dacă îmi veți răspunde, vă voi spune și eu cu ce putere fac aceste lucruri. 25 Botezul lui Ioan, de unde a fost? Din cer sau de la oameni?”
Ei se gândeau între ei, zicând: “Dacă spunem: “Din cer”, ne va întreba: “De ce nu l-ați crezut?” 26 Dar dacă spunem: “De la oameni”, ne temem de mulțime, căci toți îl consideră pe Ioan ca profet”. 27 Ei au răspuns lui Isus și au zis: “Nu știm.”
El le-a mai spus: “Nu vă voi spune nici cu ce putere fac aceste lucruri. 28 Dar voi ce credeți? Un om avea doi fii; a venit la primul și i-a zis: “Fiule, du-te astăzi să lucrezi în via mea!”. 29 El a răspuns: “Nu vreau!” Dar, după aceea, s-a răzgândit și s-a dus. 30 A venit la al doilea și i-a spus același lucru. El a răspuns: “Mă duc, domnule”, dar nu s-a dus. 31 Care dintre cei doi a făcut voia tatălui său?”
I-au spus: “Cel dintâi”.
Isus le-a zis: “Adevărat vă spun că vameșii și prostituatele intră înaintea voastră în Împărăția lui Dumnezeu. 32 Căci Ioan a venit la voi pe calea dreptății și voi nu l-ați crezut, dar vameșii și prostituatele l-au crezut. Când l-ați văzut, nici măcar nu v-ați pocăit după aceea, ca să-l credeți.
33 “Ascultați o altă pildă. Era un om care era stăpânul unei gospodării și care a plantat o vie, a pus un gard în jurul ei, a săpat în ea o presă de vin, a construit un turn, a dat-o în arendă unor agricultori și a plecat în altă țară. 34 Când s-a apropiat sezonul de recoltare a roadei, el și-a trimis slujitorii la fermieri ca să-i primească roadele. 35 Fermierii i-au luat slujitorii, au bătut pe unul, au ucis pe altul și au ucis cu pietre pe altul. 36 A trimis din nou alți slujitori, mai mulți decât primii, și s-au purtat cu ei la fel. 37 După aceea însă, a trimis la ei pe fiul său, spunând: “Îl vor respecta pe fiul meu”. 38 Dar țăranii, când au văzut pe fiu, au zis între ei: “Acesta este moștenitorul”. Haideți să-l omorâm și să-i luăm moștenirea'. 39 Și l-au luat și l-au aruncat afară din vie, apoi l-au omorât. 40 Când va veni, așadar, stăpânul viei, ce va face cu acei țărani?”
41 Ei i-au spus: “Îi va nimici pe acești oameni nenorociți și va da via în arendă altor agricultori, care îi vor da roadele la vremea lor.”
42 Isus le-a zis: “N-ați citit niciodată în Scriptură?
“Piatra pe care au respins-o zidarii
a fost numit șef de colț.
Aceasta a fost de la Domnul.
Este minunat în ochii noștri”?
43 De aceea vă spun că Împărăția lui Dumnezeu va fi luată de la voi și va fi dată unui neam care își va face roadele. 44 Cine va cădea pe piatra aceasta va fi sfărâmat, dar pe oricine va cădea, îl va împrăștia ca praful.”
45 Preoții cei mai de seamă și fariseii, auzind pildele Lui, au înțeles că vorbea despre ei. 46 Când au căutat să îl prindă, s-au temut de mulțime, pentru că îl considerau profet.
Aceasta este o schiță de traducere. Este în curs de revizuire și editare. Dacă găsiți erori, vă rugăm să ni le raportați la ronlsb@eBible.org.