1 Și nu vreau să nu știți, fraților, că părinții noștri au fost cu toții sub nor și au trecut cu toții prin mare, 2 și că toți au fost botezați în Moise în nor și în mare, 3 și că toți au mâncat aceeași mâncare duhovnicească, 4 și că toți au băut aceeași băutură duhovnicească. Căci ei au băut dintr-o stâncă spirituală care i-a urmat, iar stânca era Hristos. 5 Totuși, cu cei mai mulți dintre ei, Dumnezeu nu a fost mulțumit, pentru că au fost doborâți în pustiu.

6 Și aceste lucruri au fost exemplele noastre, ca să nu poftim la lucruri rele, cum au poftit și ei. 7 Să nu fiți idolatri, cum erau unii dintre ei. După cum este scris: “Poporul ședea să mănânce și să bea și se ridica să se joace”. 8 Să nu săvârșim imoralități sexuale, cum făceau unii dintre ei, și într-o singură zi au căzut douăzeci și trei de mii de oameni. 9 Să nu-l punem la încercare pe Hristos, cum au făcut unii dintre ei și au pierit prin șerpi. 10 Să nu ne cârtiți, cum au cârtit și unii dintre ei și au pierit de distrugător. 11 Toate aceste lucruri li s-au întâmplat lor ca exemplu și au fost scrise pentru învățătura noastră, asupra cărora au venit sfârșiturile veacurilor. 12 De aceea, cel care crede că stă în picioare să aibă grijă să nu cadă.

13 Nici o ispită nu v-a prins, decât cea obișnuită pentru oameni. Credincios este Dumnezeu, care nu va îngădui să fiți ispitiți peste puterile voastre, ci, odată cu ispita, vă va da și calea de scăpare, ca s-o puteți îndura.

14 De aceea, iubiții mei, fugiți de idolatrie. 15 Vorbesc ca unor oameni înțelepți. Judecați ceea ce spun. 16 Paharul de binecuvântare pe care îl binecuvântăm, nu este el oare o împărtășire din sângele lui Hristos? Pâinea pe care o frângem, nu este ea o împărtășire din trupul lui Hristos? 17 Fiindcă există o singură pâine, noi, care suntem mulți, suntem un singur trup, căci toți ne împărtășim din aceeași pâine. 18 Gândiți-vă la Israel după trup. Cei care mănâncă sacrificiile nu participă oare la altar?

19 Atunci ce spun eu? Că un lucru jertfit idolilor este ceva sau că un idol este ceva? 20 Dar eu spun că lucrurile pe care le sacrifică neamurile le sacrifică demonilor și nu lui Dumnezeu, și nu doresc ca voi să aveți părtășie cu demonii. 21 Nu puteți bea și paharul Domnului și paharul demonilor. Nu puteți lua parte deopotrivă la masa Domnului și la masa demonilor. 22 Sau Îl provocăm pe Domnul la gelozie? Suntem noi mai puternici decât el?

23 “Toate lucrurile îmi sunt permise, dar nu toate sunt de folos.” “Toate lucrurile îmi sunt permise”, dar nu toate zidesc. 24 Nimeni să nu-și caute binele propriu, ci fiecare să caute binele aproapelui său. 25 Tot ce se vinde în măcelărie, să mănânce, fără să pună întrebări din cauza conștiinței, 26 căci “al Domnului este pământul și plinătatea lui”. 27 Dar dacă unul dintre cei necredincioși te invită la masă și tu ești înclinat să mergi, mănâncă tot ce ți se pune în față, fără să pui întrebări, din motive de conștiință. 28 Dar dacă cineva vă spune: “Acest lucru a fost oferit idolilor”, nu-l mâncați, de dragul celui care v-a spus și de dragul conștiinței. Căci “pământul este al Domnului, cu toată plinătatea lui”. 29 Conștiința, zic, nu a ta, ci a celuilalt. Căci de ce libertatea mea este judecată de o altă conștiință? 30 Dacă iau parte cu recunoștință, de ce sunt denunțat pentru ceva pentru care mulțumesc?

31 De aceea, fie că mâncați, fie că beți, fie că faceți orice altceva, să faceți totul spre slava lui Dumnezeu. 32 Să nu dați prilej de poticnire, nici iudeilor, nici grecilor, nici adunării lui Dumnezeu; 33 după cum și eu mulțumesc tuturor în toate, nu caut folosul meu, ci folosul celor mulți, ca să fie mântuiți.